ORDONANŢĂ
DE URGENŢĂ nr. 195 din 12 decembrie 2002 (*republicată*)
privind circulaţia pe drumurile
publice*)
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL
OFICIAL nr. 670 din 3 august 2006
Data intrarii in
vigoare : 20 septembrie 2006
_____________
*) Republicată în temeiul art.
III din Legea nr. 49/2006 pentru aprobarea <LLNK 12002
195180 301 0 47>Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 20
martie 2006 şi rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 519 din 15 iunie 2006, dându-se textelor o nouă numerotare.
Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia
pe drumurile publice a fost publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 958 din 28 decembrie 2002 şi ulterior adoptării a mai
fost modificată şi completată prin:
- Hotărârea Guvernului nr.
85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia
pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 58 din 31 ianuarie 2003;
- Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 50/2004 pentru modificarea
şi completarea unor acte normative în vederea stabilirii cadrului
organizatoric şi funcţional corespunzător
desfăşurării activităţilor de eliberare şi
evidenţă a cărţilor de identitate, actelor de stare
civilă, paşapoartelor simple, permiselor de conducere şi
certificatelor de înmatriculare a vehiculelor, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 595 din 1 iulie 2004, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea
nr. 520/2004, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1.153 din 7 decembrie 2004.
NOTĂ: Forma republicată a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, astfel cum a
fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2006,
se aplică de la data intrării în vigoare a acesteia din urmă,
respectiv de la 20 septembrie 2006.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor
şi a celorlalte categorii de participanţi la trafic, drepturile,
obligaţiile şi răspunderile care revin persoanelor fizice
şi juridice, precum şi atribuţiile unor autorităţi ale
administraţiei publice, instituţii şi organizaţii sunt
supuse dispoziţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de
urgenţă.
(2) Dispoziţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de
urgenţă au ca scop asigurarea desfăşurării fluente
şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum
şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a
sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în
zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale
persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, cât
şi a mediului.
(3) Autoritatea competentă în domeniul circulaţiei pe
drumurile publice privind iniţierea şi avizarea unor
reglementări, precum şi aplicarea şi exercitarea controlului privind
respectarea normelor din acest domeniu este Ministerul Administraţiei
şi Internelor, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române.
(4) Reglementările privind circulaţia pe drumurile publice se
emit, după caz, de către autorităţile publice centrale sau
locale cu atribuţii în acest domeniu, numai cu avizul Inspectoratului
General al Poliţiei Române şi cu respectarea acordurilor şi
convenţiilor internaţionale la care România este parte.
(5) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se
aplică tuturor participanţilor la trafic, precum şi
autorităţilor care au atribuţii în domeniul circulaţiei
şi siguranţei pe drumurile publice şi în domeniul
protecţiei mediului.
ART. 2
Îndrumarea, supravegherea şi controlul respectării normelor de
circulaţie pe drumurile publice se fac de către poliţia
rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, care
are obligaţia să ia măsurile legale în cazul în care
constată încălcări ale acestora.
ART. 3
Circulaţia pe drumurile publice din zona de frontieră şi
din alte zone pentru care, potrivit legii, s-au stabilit restricţii se
face cu respectarea reglementărilor instituite pentru acele zone.
ART. 4
Controlul circulaţiei vehiculelor aparţinând
instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională se efectuează de către
poliţia rutieră, precum şi de personalul desemnat de către
aceste instituţii.
ART. 5
(1) Administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul
lucrărilor, conform competenţelor ce îi revin, cu avizul
poliţiei rutiere, este obligat să instaleze indicatoare ori alte
dispozitive speciale, să aplice marcaje pe drumurile publice, conform
standardelor în vigoare, şi să le menţină în stare
corespunzătoare.
(2) Administratorul drumului public sau, după caz, antreprenorul
ori executantul lucrărilor este obligat să semnalizeze
corespunzător, cât mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea
carosabilă, care stânjeneşte sau pune în pericol siguranţa circulaţiei,
şi să ia toate măsurile de înlăturare a acestuia.
(3) Autorităţile publice locale sunt obligate să
amenajeze staţiile mijloacelor de transport public de persoane,
prevăzute cu alveole sau refugii, cu avizul poliţiei rutiere.
(4) Se interzic amplasarea construcţiilor de orice fel şi
practicarea actelor de comerţ pe trotuar sau pe acostament, în
parcările amenajate sau pe partea carosabilă, în condiţiile în
care aceste construcţii ar afecta siguranţa circulaţiei
pietonilor şi vehiculelor.
(5) În perimetrul staţiilor mijloacelor de transport public de
persoane pot fi amenajate doar spaţii:
a) de aşteptare pentru călători;
b) pentru comercializarea legitimaţiilor de călătorie.
(6) În cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării
tehnice necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a
semnalizării necorespunzătoare a acestuia, precum şi a
obstacolelor ori lucrărilor care se execută pe acesta,
administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor
răspunde, după caz, administrativ, contravenţional, civil sau
penal, în condiţiile legii.
(7) Orice măsură de restricţie a circulaţiei pe
drumurile publice se dispune de către administratorul drumului numai cu
avizul poliţiei rutiere.
(8) Prin excepţie de la alin. (7), în cazuri temeinic justificate,
poliţia rutieră poate dispune, fără acordul
administratorului drumului public, măsuri temporare de restricţie a
circulaţiei pe drumurile publice.
(9) În scopul asigurării desfăşurării în
condiţii de siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice,
poliţia rutieră poate solicita administratorului drumului public
executarea sau, după caz, desfiinţarea de amenajări rutiere.
ART. 6
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, expresiile
şi termenii de mai jos au următorul înţeles:
1. acordare a priorităţii - obligaţia oricărui
participant la trafic de a nu îşi continua deplasarea sau de a nu efectua
orice altă manevră, dacă prin acestea îi obligă pe
ceilalţi participanţi la trafic care au prioritate de trecere să
îşi modifice brusc direcţia sau viteza de deplasare ori să
oprească;
2. acostament - fâşia laterală cuprinsă între limita
părţii carosabile şi marginea platformei drumului;
3. amenajări rutiere - totalitatea construcţiilor,
dispozitivelor şi oricăror mijloace tehnice, altele decât cele
destinate semnalizării, amplasate pe drumul public în scopul
asigurării securităţii rutiere;
4. ansamblu de vehicule - vehiculul cu motor cuplat cu unul sau
două vehicule, care circulă pe drum ca o unitate;
5. autostradă - drumul naţional de mare capacitate şi
viteză, semnalizat special, rezervat exclusiv circulaţiei
autovehiculelor, cu sau fără remorci, care nu serveşte
proprietăţii riverane, prevăzut cu două căi
unidirecţionale, separate printr-o zonă mediană sau, în mod
excepţional, prin alte modalităţi, cu excepţia unor locuri
speciale sau cu caracter temporar, având cel puţin două benzi de
circulaţie pe sens şi bandă de urgenţă,
intersecţii denivelate şi accese limitate, intrarea şi
ieşirea fiind permise numai prin locuri special amenajate;
6. autovehicul - vehiculul echipat cu motor în scopul deplasării pe
drum. Troleibuzele şi tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule.
Mopedele, vehiculele care se deplasează pe şine, denumite tramvaie,
tractoarele folosite în exploatările agricole şi forestiere, precum
şi vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrări, care se
deplasează numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate
autovehicule;
7. bandă de circulaţie - subdiviziunea longitudinală a
părţii carosabile, materializată prin marcaje rutiere sau alte
mijloace, dacă are o lăţime corespunzătoare pentru
circulaţia într-un sens a unui şir de vehicule, altele decât
vehiculele care se deplasează pe două roţi;
8. bandă de urgenţă - subdiviziunea longitudinală
suplimentară, situată la extremitatea din partea dreaptă a
autostrăzii, în sensul de circulaţie, destinată exclusiv
staţionării autovehiculelor în cazuri justificate, precum şi
circulaţiei autovehiculelor cu regim prioritar care se deplasează la
intervenţii sau în misiuni cu caracter de urgenţă;
9. bandă reversibilă - banda de circulaţie, marcată
şi semnalizată, situată lângă axa drumului, destinată
circulaţiei autovehiculelor într-un sens sau în altul, în funcţie de
intensitatea traficului;
10. bicicletă - vehiculul prevăzut cu două roţi,
propulsat exclusiv prin forţa musculară, cu ajutorul pedalelor sau
manivelelor;
11. coloană oficială - unul sau mai multe vehicule care
circulă pe drumul public şi sunt însoţite de unul sau mai multe
autovehicule ale poliţiei rutiere, care au în funcţiune semnale
speciale de avertizare sonore şi luminoase de culoare roşie;
12. conducător - persoana care conduce pe drum un grup de persoane,
un vehicul sau animale de tracţiune, animale izolate sau în turmă, de
povară ori de călărie;
13. conducător de autovehicul sau tramvai, atestat profesional -
persoana fizică posesoare a unui permis de conducere şi a unui
certificat de atestare profesională, care conduce un autovehicul de o
anumită categorie, cu sau fără remorcă, pentru transportul
de mărfuri, persoane sau alte servicii;
14. drum public - orice cale de comunicaţie terestră, cu
excepţia căilor ferate, special amenajată pentru traficul
pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei publice; drumurile care
sunt închise circulaţiei publice sunt semnalizate la intrare cu
inscripţii vizibile;
15. instituţii medicale autorizate - unităţile sanitare
specializate, cu personal calificat şi dotare corespunzătoare pentru
examinarea medicală a candidaţilor la obţinerea permisului de
conducere şi a conducătorilor de autovehicule sau tramvai;
16. intersecţie - orice încrucişare, joncţiune sau
bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spaţiile formate de acestea;
17. localitate - cătunul, satul, comuna, oraşul şi
municipiul ale căror intrări şi ieşiri sunt semnalizate în
conformitate cu prevederile legale;
18. masă totală maximă autorizată - masa maximă
a unui vehicul încărcat, declarată admisibilă în urma
omologării de către autoritatea competentă;
19. mijloc tehnic certificat - dispozitivul care dovedeşte consumul
de produse ori substanţe stupefiante sau al medicamentelor cu efecte
similare acestora sau prezenţa în aerul expirat a alcoolului;
20. mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic - dispozitivul
care stabileşte concentraţia de alcool în aerul expirat ori destinat
măsurării vitezei sau prin care se probează încălcări
ale unor reguli de circulaţie;
21. moped - vehiculul cu două, trei sau patru roţi, a
cărui viteză maximă prin construcţie nu
depăşeşte 45 km/h şi care este echipat cu un motor cu
ardere internă, cu aprindere prin scânteie, cu o capacitate
cilindrică ce nu depăşeşte 50 cmc sau cu un alt motor cu
ardere internă ori, după caz, electric, a cărui putere
nominală este de cel mult 4 kW;
22. motocicletă - autovehiculul cu două roţi, cu sau
fără ataş, echipat cu un motor care are o capacitate
cilindrică mai mare de 50 cmc şi/sau a cărui viteză maximă,
prin construcţie, depăşeşte 45 km/h;
23. parte carosabilă - porţiunea din platforma drumului
destinată circulaţiei vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe
părţi carosabile complet separate una de cealaltă printr-o
zonă despărţitoare sau prin diferenţă de nivel;
24. participant la trafic - persoana fizică ce utilizează, la
un moment dat, drumul public;
25. pistă pentru biciclete - subdiviziunea părţii
carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau pistă separată de
drum, special amenajată, semnalizată şi marcată corespunzător,
destinată numai circulaţiei bicicletelor şi mopedelor;
26. prioritate de trecere - dreptul unui participant la trafic de a
trece înaintea celorlalţi participanţi la trafic cu care se
intersectează, în conformitate cu prevederile legale privind circulaţia
pe drumurile publice;
27. remorcă - vehiculul fără
motor destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor;
28. remorcă uşoară - remorca a cărei masă
totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
29. semiremorcă - remorca a cărei masă totală
maximă autorizată este preluată în parte de către un
autovehicul sau de către un tractor;
30. tractor - vehiculul cu motor, pe roţi sau pe şenile,
conceput special pentru a trage sau a împinge anumite utilaje sau remorci
folosite în exploatările agricole ori forestiere sau pentru alte
lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul public;
31. tractor rutier - tractorul pe roţi, cu cel puţin două
axe, utilizat pentru executarea de lucrări, precum şi pentru
tractarea unor remorci folosite pentru transportul de persoane sau bunuri
şi care se deplasează, de regulă, pe drumul public;
32. trecere la nivel - încrucişarea la nivel dintre un drum public
şi o cale ferată sau linie de tramvai, care dispune de o
platformă independentă;
33. trotuar - spaţiul longitudinal situat în partea laterală a
drumului, separat în mod vizibil de partea carosabilă prin
diferenţă sau fără diferenţă de nivel, destinat
circulaţiei pietonilor;
34. deţinător - persoana fizică sau juridică care
foloseşte un vehicul în baza unui contract de leasing sau contract de
închiriere;
35. vehicul - sistemul mecanic care se deplasează pe drum, cu sau
fără mijloace de autopropulsare, utilizat în mod curent pentru
transportul de persoane şi/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii
sau lucrări;
36. vehicul cu mase sau dimensiuni de gabarit depăşite -
vehiculul care, datorită dimensiunilor sale ori mărfurilor
transportate, depăşeşte masele totale maxime admise sau dimensiunile
de gabarit admise, prevăzute în reglementările legale;
37. vehicul în circulaţie internaţională sau în trafic
internaţional - vehiculul care, prin deplasarea sa,
depăşeşte cel puţin o frontieră de stat;
38. zona drumului public cuprinde suprafaţa de teren ocupată
de elementele constructive ale drumului, zona de protecţie şi zona de
siguranţă. Limitele zonelor drumurilor se stabilesc în conformitate
cu prevederile legale;
39. zonă pietonală - perimetrul care cuprinde una sau mai
multe străzi rezervate circulaţiei pietonilor, unde accesul
vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulaţie, având
intrările şi ieşirile semnalizate în conformitate cu prevederile
legale;
40. zonă rezidenţială - perimetrul dintr-o localitate
unde se aplică reguli speciale de circulaţie, având intrările
şi ieşirile semnalizate în conformitate cu prevederile legale.
CAP. II
Vehiculele
SECŢIUNEA 1
Condiţiile privind circulaţia vehiculelor şi controlul
acestora
ART. 7
Orice vehicul care circulă pe drumurile publice trebuie să
corespundă normelor tehnice privind siguranţa circulaţiei
rutiere, protecţia mediului şi utilizarea conform destinaţiei.
ART. 8
Pentru a fi conduse pe drumurile publice, autovehiculele şi
tramvaiele trebuie să fie dotate cu truse medicale de prim ajutor,
triunghiuri reflectorizante şi stingătoare de incendiu, omologate.
ART. 9
(1) Pentru a fi înmatriculate, înregistrate sau admise în
circulaţie, autovehiculele, mopedele, remorcile şi tramvaiele trebuie
să fie omologate în condiţiile legii.
(2) Categoriile de vehicule care pot fi admise în circulaţie
fără a fi omologate se stabilesc prin ordin al ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului, cu avizul Ministerului
Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General al Poliţiei
Române, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Documentul care atestă omologarea este cartea de identitate a
vehiculului, eliberată în condiţiile legii.
(4) Pentru a fi menţinute în circulaţie, vehiculele
înmatriculate se supun inspecţiei tehnice periodice.
(5) Inspecţia tehnică periodică se efectuează în
staţii autorizate, conform legislaţiei în vigoare.
(6) Pentru autovehiculele aparţinând instituţiilor din
sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională, inspecţia tehnică periodică se poate
efectua şi în staţii proprii, autorizate potrivit legii.
ART. 10
(1) Este interzisă circulaţia pe drumurile publice a
vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al căror
termen de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a expirat, precum
şi a celor neasigurate pentru răspundere civilă pentru caz de
pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie.
(2) Constatarea defecţiunilor tehnice ale vehiculelor se face de
către poliţia rutieră, iar verificarea stării tehnice a
vehiculelor aflate în trafic pe drumurile publice se face de către
poliţia rutieră, împreună cu instituţiile abilitate de
lege.
SECŢIUNEA a 2-a
Înmatricularea, înregistrarea şi radierea vehiculelor
ART. 11
(1) Proprietarii de vehicule sau mandatarii acestora sunt obligaţi
să le înmatriculeze sau să le înregistreze, după caz, înainte de
a le pune în circulaţie, conform prevederilor legale.
(2) La înmatriculare, proprietarii vehiculelor sau deţinătorii
mandataţi ai acestora, cu excepţia vehiculelor noi, trebuie să
facă dovada certificării autenticităţii sau a
identificării acestora de către autoritatea competentă, în
condiţiile legii, după caz, precum şi atestarea faptului că
vehiculul nu este reclamat ca fiind furat din ţară sau din
străinătate.
(3) Proprietarul sau deţinătorul mandatat al unui vehicul este
obligat să solicite autorităţii competente înscrierea în
certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a oricărei modificări
a datelor de identificare a vehiculului respectiv.
ART. 12
(1) Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele, cu excepţia
celor trase sau împinse cu mâna şi a bicicletelor, trebuie să fie
înmatriculate ori înregistrate, după caz, şi să poarte
plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare, cu
forme, dimensiuni şi conţinut prevăzute de standardele în
vigoare.
(2) Vehiculele care nu sunt supuse înmatriculării sau
înregistrării pot circula pe drumurile publice numai în condiţiile
prevăzute prin regulament.
ART. 13
(1) Autovehiculele şi remorcile se înmatriculează permanent
sau temporar la autoritatea competentă în a cărei rază
teritorială proprietarii îşi au domiciliul, reşedinţa ori
sediul, în condiţiile stabilite prin reglementările în vigoare.
(2) Autovehiculele din dotarea Ministerului Apărării, a
Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi cele ale
Serviciului Român de Informaţii se înregistrează la aceste
instituţii şi pot, după caz, să fie înmatriculate în
condiţiile prevăzute la alin. (1).
(3) Până la înmatriculare, vehiculele prevăzute la alin. (1)
pot circula cu numere provizorii, pe baza unei autorizaţii speciale
eliberate de autoritatea competentă.
(4) La cerere, persoanelor juridice care fabrică, asamblează,
carosează ori testează autovehicule sau remorci li se pot elibera
pentru acestea autorizaţii şi numere pentru probă, în
condiţiile stabilite prin regulament.
(5) Evidenţa vehiculelor înmatriculate se ţine la autoritatea
competentă pe raza căreia proprietarul îşi are domiciliul,
reşedinţa sau sediul.
ART. 14
(1) Tramvaiele, troleibuzele, mopedele, maşinile şi utilajele
autopropulsate utilizate în lucrări de construcţii, agricole,
forestiere, tractoarele care nu se supun înmatriculării, precum şi
vehiculele cu tracţiune animală se înregistrează de către
consiliile locale, care ţin şi evidenţa acestora.
(2) Categoriile de vehicule care nu sunt supuse înmatriculării sau
înregistrării, precum şi cele care nu se supun inspecţiei
tehnice periodice se stabilesc prin ordin comun al ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului şi al ministrului
administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
ART. 15
(1) Autoritatea care efectuează înmatricularea unui autovehicul sau
a unei remorci eliberează proprietarului sau mandatarului acestuia un
certificat de înmatriculare conform categoriei sau subcategoriei din care face
parte vehiculul respectiv, precum şi plăcuţe cu numărul de
înmatriculare. În cazul în care proprietarul vehiculului este o societate de
leasing, este obligatorie menţionarea în certificatul de înmatriculare sau
de înregistrare şi a datelor de identificare a deţinătorului
mandatat.
(2) Autovehiculele se încadrează în una dintre următoarele
categorii: A, B, BE, C, CE, D, DE, Tr sau Tb ori în una dintre subcategoriile:
A1, B1, C1, C1E, D1 sau D1E, iar tramvaiele, în categoria Tv, în
condiţiile stabilite în regulament.
(3) Pentru vehiculele prevăzute la art. 13 alin. (2) şi art.
14 alin. (1), autoritatea care le înregistrează eliberează
proprietarilor acestora certificate şi plăcuţe cu numere de
înregistrare, conform categoriei sau subcategoriei din care fac parte
vehiculele respective.
(4) Forma, dimensiunile şi conţinutul certificatului de înmatriculare
şi ale certificatului de înregistrare se stabilesc prin ordin al
ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Este interzisă punerea în circulaţie a unui vehicul,
înmatriculat sau înregistrat, care nu are montate plăcuţe cu
numărul de înmatriculare sau de înregistrare atribuite de autoritatea
competentă ori dacă acestea nu sunt conforme cu standardele în
vigoare, precum şi în cazul în care certificatul de înmatriculare sau de
înregistrare este reţinut, iar dovada înlocuitoare a acestuia este
eliberată fără drept de circulaţie sau termenul de
valabilitate a expirat.
ART. 16
Înmatricularea, înregistrarea sau atribuirea numărului provizoriu
ori pentru probe a unui vehicul se anulează de către autoritatea care
a efectuat-o, dacă se constată că au fost încălcate normele
legale referitoare la aceste operaţiuni.
ART. 17
(1) Radierea din evidenţă a vehiculelor se face de către
autoritatea care a efectuat înmatricularea sau înregistrarea, la cererea
proprietarului sau a mandatarului acestuia, în următoarele cazuri:
a) proprietarul sau mandatarul acestuia doreşte retragerea din
circulaţie a vehiculului şi face dovada depozitării acestuia
într-un spaţiu adecvat, deţinut în condiţiile legii;
b) proprietarul sau mandatarul acestuia face dovada dezmembrării
vehiculului;
c) la trecerea vehiculului în proprietatea altei persoane, în
condiţiile legii;
d) la schimbarea domiciliului, a reşedinţei sau a sediului
proprietarului, pe raza de competenţă a altei autorităţi
decât cea care a efectuat înmatricularea sau înregistrarea;
e) la scoaterea definitivă din România a vehiculului respectiv.
(2) Radierea din evidenţă a vehiculelor indisponibilizate prin
instituirea unui sechestru asigurător se poate face în baza hotărârii
instanţei de judecată, conform legii, de către autoritatea care
a efectuat înmatricularea sau înregistrarea.
(3) Este interzisă circulaţia pe drumurile publice a
vehiculelor radiate din evidenţă.
(4) Vehiculele declarate, prin decizie a
autorităţii publice locale, fără proprietar sau abandonate
se radiază din oficiu în termen de 30 de zile de la primirea deciziei
respective.
ART. 18
În cazul pierderii, furtului, schimbării numelui sau deteriorării
certificatului de înmatriculare sau de înregistrare, proprietarul vehiculului
respectiv este obligat să solicite autorităţii competente
eliberarea unui nou certificat de înmatriculare sau de înregistrare, în
condiţiile stabilite de autoritatea competentă.
ART. 19
Procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi
eliberarea autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a
vehiculelor se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi
internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CAP. III
Conducătorii de vehicule
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 20
(1) Pentru a conduce un autovehicul pe drumurile publice,
conducătorul acestuia trebuie să posede permis de conducere corespunzător
şi să aibă vârsta minimă de 18 ani împliniţi, cu
excepţia celor care conduc autovehiculele din subcategoriile A1 şi
B1, care trebuie să aibă vârsta minimă de 16 ani împliniţi.
(2) Pentru a conduce pe drumurile publice tractoare, maşini şi
utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrări,
conducătorii acestora trebuie să posede permis de conducere valabil
pentru categoriile sau subcategoriile prevăzute în regulament.
(3) Conducătorii de tramvaie sau vehicule care efectuează transport
public de persoane, precum şi cei care conduc autovehicule cu masa
maximă autorizată mai mare de 7,5 tone sau cu gabarite
depăşite ori care transportă produse sau substanţe
periculoase trebuie să aibă vârsta minimă de 21 de ani
împliniţi.
(4) Condiţiile de obţinere a permisului de conducere se
stabilesc prin regulament.
ART. 21
(1) Conducătorii de autovehicule sau tramvaie trebuie să
aibă cunoştinţele şi îndemânarea necesare conducerii
şi să fie apţi din punct de vedere medical şi psihologic.
(2) Conducătorii de autovehicule sau tramvaie vor fi
verificaţi periodic din punct de vedere medical şi psihologic, în
condiţiile stabilite prin reglementările în vigoare.
ART. 22
(1) Examinarea medicală şi psihologică se realizează
în scopul certificării stării de sănătate, a
calităţilor fizice şi a aptitudinilor necesare unui
conducător de autovehicul sau tramvai.
(2) Afecţiunile medicale incompatibile cu calitatea de
conducător de autovehicule sau tramvaie se stabilesc de către Ministerul
Sănătăţii Publice şi se aprobă prin ordin al
ministrului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Examinarea medicală şi psihologică se realizează
în vederea:
a) aprobării prezentării la examen pentru obţinerea
permisului de conducere;
b) obţinerii certificatului de atestare profesională pentru
conducătorii de autovehicule şi tramvaie;
c) verificării periodice, conform reglementărilor în vigoare.
(4) Examinarea medicală se realizează în instituţii
medicale autorizate, cu obligaţia luării în evidenţă a
solicitantului sau a conducătorului de autovehicul sau tramvai de
către medicul de familie, iar verificarea psihologică se
realizează în laboratoare de specialitate autorizate din cadrul
instituţiilor abilitate. Lista instituţiilor medicale şi a
laboratoarelor de specialitate autorizate se stabileşte prin ordin comun
al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului, care se publică
în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Medicul de familie, atunci când constată că o
persoană din evidenţa sa, care posedă permis de conducere,
prezintă afecţiuni medicale prevăzute în ordinul ministrului sănătăţii
publice emis conform alin. (2), va solicita examenul de specialitate necesar,
iar în cazul în care s-a stabilit că persoana este declarată
inaptă medical sau psihologic pentru a conduce un autovehicul sau tramvai,
va comunica aceasta imediat poliţiei rutiere pe raza căreia medicul
îşi desfăşoară activitatea.
(6) Verificarea medicală şi psihologică se
efectuează în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului
sănătăţii publice şi al ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(7) Permisul de conducere al persoanei care este declarată
inaptă medical sau psihologic pentru a conduce autovehicule ori tramvaie
se retrage de către poliţia rutieră şi poate fi redobândit
numai după încetarea motivului pentru care s-a luat această
măsură.
(8) Avizul de apt sau inapt medical poate fi contestat doar pe baza unei
expertize efectuate de instituţiile medico-legale, la solicitarea şi
pe cheltuiala părţilor interesate.
SECŢIUNEA a 2-a
Permisul de conducere
ART. 23
(1) Dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai pe drumurile publice
îl are numai persoana care posedă permis de conducere valabil,
corespunzător categoriei ori subcategoriei din care face parte vehiculul
respectiv, sau dovada înlocuitoare a acestuia cu drept de circulaţie.
(2) Au dreptul de a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile
publice, în condiţiile stabilite prin regulament, şi persoanele care
urmează un curs de pregătire practică, în vederea obţinerii
permisului de conducere, numai în prezenţa şi sub supravegherea
directă a unui instructor auto atestat în acest sens, precum şi a
examinatorului din cadrul autorităţii competente în timpul
desfăşurării probelor practice ale examenului pentru
obţinerea permisului de conducere pentru oricare dintre categoriile ori
subcategoriile prevăzute de lege.
(3) Pe parcursul activităţii de pregătire practică
sau de examinare în vederea obţinerii permisului de conducere,
instructorul auto atestat ori, după caz, examinatorul împreună cu
persoana pe care o supraveghează sau o examinează răspund pentru
încălcarea de către aceasta a regulilor de circulaţie sau,
după caz, pentru pagubele produse terţilor ca urmare a producerii
unui accident de circulaţie.
(4) Persoanele care solicită prezentarea la examen pentru
obţinerea permisului de conducere sau a unor noi categorii ori
subcategorii ale acestuia trebuie să îndeplinească, potrivit legii,
condiţiile de vârstă, să fie apte din punct de vedere medical
şi psihologic şi să facă dovada pregătirii teoretice
şi practice prin cursuri organizate de unităţi autorizate,
potrivit legii.
(5) Pregătirea teoretică şi practică a persoanelor
în vederea obţinerii permisului de conducere se efectuează de
către profesori de legislaţie rutieră şi instructori auto
atestaţi de autoritatea competentă, conform normelor metodologice
aprobate prin ordin comun al ministrului transporturilor, construcţiilor
şi turismului, al ministrului educaţiei şi cercetării
şi al ministrului administraţiei şi internelor, care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(6) Pot fi atestaţi ca profesori de legislaţie sau instructori
auto pentru pregătirea practică, fără şcolarizare
şi susţinerea examenului de atestare, poliţiştii rutieri cu
grad de ofiţer cărora le-au încetat raporturile de serviciu şi
care şi-au desfăşurat activitatea neîntrerupt în ultimii 10 ani
în structurile poliţiei rutiere.
(7) Poliţiştii rutieri care nu au grad de ofiţer pot fi
atestaţi ca instructori auto pentru pregătirea practică,
dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (6).
(8) Programa de învăţământ pe baza căreia se
organizează cursuri de pregătire, precum şi metodologia de
organizare şi desfăşurare a cursurilor în vederea obţinerii
permisului de conducere se stabilesc prin ordin comun al ministrului
educaţiei şi cercetării, al ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului şi al ministrului
administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(9) Categoriile sau subcategoriile de vehicule pentru care este
necesară obţinerea permisului de conducere, precum şi
condiţiile concrete de obţinere a acestuia se stabilesc prin
regulament.
(10) Procedura de examinare pentru obţinerea permisului de
conducere se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei
şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
ART. 24
(1) Examinarea pentru obţinerea permisului de conducere şi
eliberarea acestuia se realizează de către autoritatea
competentă unde solicitanţii îşi au domiciliul sau
reşedinţa.
(2) Forma şi conţinutul permisului de conducere se stabilesc
în conformitate cu convenţiile internaţionale în domeniu la care
România este parte, prin ordin al ministrului administraţiei şi
internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) În localităţile în care autoritatea competentă
autorizează desfăşurarea cursurilor de pregătire şi
susţinerea examenului pentru obţinerea permisului de conducere,
acestea se pot organiza, la cerere, şi în limba minorităţii
naţionale respective.
(4) În cazul cetăţenilor străini care îşi stabilesc
domiciliul sau reşedinţa în România, examinarea la proba
teoretică pentru obţinerea permisului de conducere se poate efectua,
la cerere, într-o limbă de circulaţie internaţională.
(5) Permisul de conducere este valabil 10 ani de la data
eliberării. La schimbarea de către titular a domiciliului sau a
numelui, în cazul pierderii, furtului ori al deteriorării, precum şi
la expirarea perioadei de valabilitate, permisul de conducere se
preschimbă fără susţinerea unui nou examen, în
condiţiile stabilite prin regulament.
(6) Nu are dreptul să se prezinte la examen pentru obţinerea
permisului de conducere persoana care a fost condamnată, prin
hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru
o infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice sau de
omor, lovire ori vătămare cauzatoare de moarte, vătămare
corporală gravă, tâlhărie sau de furt al unui autovehicul, cu excepţia
cazurilor când a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la art.
116 alin. (1).
ART. 25
(1) Pentru conducătorii de autovehicule sau tramvaie care au o
vechime mai mică de un an de la obţinerea permisului de conducere se
stabilesc prin regulament reguli suplimentare de circulaţie.
(2) Autovehiculele conduse de persoanele prevăzute la alin. (1) vor
purta un semn distinctiv, în condiţiile stabilite prin regulament.
ART. 26
Proprietarii sau deţinătorii mandataţi de autovehicule
care efectuează transport public de persoane sau de mărfuri
periculoase sunt obligaţi să asigure testarea anuală a
conducătorilor de autovehicule atestaţi profesional, în scopul
însuşirii corecte şi al respectării de către aceştia a
dispoziţiilor legale care reglementează circulaţia pe drumurile
publice.
ART. 27
(1) Persoanele care îşi stabilesc domiciliul ori
reşedinţa în România pot solicita obţinerea permisului de
conducere la autorităţile competente pe a căror rază
îşi au domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile
prevăzute la art. 24 alin. (1) şi (6).
(2) Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate
pot solicita în România obţinerea permisului de conducere la
autorităţile competente pe a căror rază îşi au locuinţa
deţinută în proprietate sau închiriată. În sensul prezentei
ordonanţe de urgenţă, locuinţa din România a
cetăţeanului român cu domiciliul în străinătate se
consideră reşedinţă.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) trebuie să
facă dovada că nu sunt titulare ale unui permis de conducere eliberat
de o autoritate străină.
(4) Se interzice deţinerea simultană a două permise de
conducere naţionale.
ART. 28
Evidenţa permiselor de conducere şi a sancţiunilor
aplicate conducătorilor de autovehicule sau tramvaie se ţine de
către poliţia rutieră pe a cărei rază titularii
îşi au domiciliul sau reşedinţa.
CAP. IV
Semnalizarea rutieră
ART. 29
(1) Circulaţia pe drumurile publice se desfăşoară în
conformitate cu regulile de circulaţie şi cu respectarea
semnificaţiei semnalizării rutiere realizate prin mijloacele de
semnalizare, semnalele şi indicaţiile poliţistului rutier care
dirijează circulaţia, semnalele speciale de avertizare luminoase sau
sonore, de semnalizare temporară şi semnalele conducătorilor de
vehicule.
(2) Participanţii la trafic sunt obligaţi să respecte
şi semnalele poliţiştilor de frontieră, ale
îndrumătorilor de circulaţie ai Ministerului Apărării,
agenţilor căilor ferate, ale persoanelor desemnate pentru dirijarea
circulaţiei pe sectoarele de drum pe care se execută lucrări de
reabilitare a acestora, ale membrilor patrulelor şcolare de
circulaţie care acţionează în imediata apropiere a
unităţilor de învăţământ, precum şi ale
nevăzătorilor, potrivit prevederilor din regulament.
ART. 30
(1) Mijloacele de semnalizare rutieră sunt:
a) sistemele de semnalizare luminoasă sau sonoră;
b) indicatoarele;
c) marcajele;
d) alte dispozitive speciale.
(2) Mijloacele de semnalizare rutieră se constituie într-un sistem
unitar, se realizează şi se instalează astfel încât să fie
observate cu uşurinţă şi de la o distanţă
adecvată, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, de cei
cărora li se adresează şi trebuie să fie în deplină
concordanţă între ele, precum şi într-o stare tehnică de
funcţionare corespunzătoare.
(3) Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei în
intersecţii au următoarele semnificaţii:
a) semnalul de culoare verde permite trecerea;
b) semnalul de culoare roşie interzice trecerea;
c) semnalul de culoare galbenă împreună cu cel de culoare
roşie interzic trecerea.
(4) Mijloacele de semnalizare rutieră, precum şi alte
dispozitive speciale de acest fel se asigură, se instalează şi
se întreţin prin grija administratorului drumului public respectiv ori al
căii ferate, după caz. Instalarea mijloacelor de semnalizare
rutieră şi a dispozitivelor speciale se execută numai cu avizul
prealabil al poliţiei rutiere.
(5) Mijloacele de semnalizare şi presemnalizare a
intersecţiilor dintre două drumuri de categorii diferite se
asigură, se instalează şi se întreţin de către
administratorul fiecărui drum, cu respectarea modului de reglementare a
circulaţiei stabilit în nodul rutier respectiv.
(6) Mijloacele de semnalizare rutieră pot fi însoţite şi
de dispozitive speciale de avertizare.
(7) Se interzic:
a) amplasarea, în zona drumului public, de construcţii, panouri sau
dispozitive ce pot fi confundate cu indicatoarele sau cu instalaţiile ce
servesc la semnalizarea rutieră ori realizarea de amenajări sau alte
obstacole care sunt de natură să limiteze vizibilitatea ori
eficacitatea acestora, să stânjenească participanţii la trafic
sau să le distragă atenţia, punând în pericol siguranţa
circulaţiei;
b) lipirea de afişe, inscripţii sau înscrisuri pe
indicatoarele ori dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutieră,
inclusiv pe suporturile acestora.
ART. 31
Participanţii la trafic trebuie să respecte regulile de
circulaţie, semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile
poliţistului rutier, precum şi semnificaţia diferitelor tipuri
de mijloace de semnalizare rutieră, în următoarea ordine de
prioritate:
a) semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile
poliţistului rutier;
b) semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore ale
autovehiculelor, prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a) şi b);
c) semnalizarea temporară care modifică regimul normal de
desfăşurare a circulaţiei;
d) semnalele luminoase sau sonore;
e) indicatoarele;
f) marcajele;
g) regulile de circulaţie.
ART. 32
(1) Semnalele speciale de avertizare luminoase sunt emise intermitent de
dispozitivele de iluminare montate pe autovehicule şi au următoarele
semnificaţii:
a) lumina roşie obligă participanţii la trafic să
oprească în direcţia de mers cât mai aproape de marginea drumului;
b) lumina albastră obligă participanţii la trafic să
acorde prioritate de trecere;
c) lumina galbenă obligă participanţii la trafic să
circule cu atenţie.
(2) Sunt autorizate să utilizeze semnale speciale de avertizare
luminoase:
a) pentru lumina roşie - autovehiculele aparţinând
poliţiei şi pompierilor;
b) pentru lumina albastră - autovehiculele aparţinând
poliţiei, jandarmeriei, poliţiei de frontieră, serviciului de
ambulanţă sau medicină legală, protecţiei civile,
Ministerului Apărării care însoţesc coloane militare,
unităţilor speciale ale Serviciului Român de Informaţii şi
ale Serviciului de Protecţie şi Pază, Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei, precum
şi autovehiculele de serviciu ale procurorilor criminalişti din Ministerul
Public, atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau
în misiuni care au caracter de urgenţă;
c) pentru lumina galbenă - autovehiculele cu mase şi/sau
dimensiuni de gabarit depăşite ori care însoţesc asemenea
vehicule, cele care transportă anumite mărfuri sau substanţe
periculoase, cele destinate întreţinerii, reparării ori
verificării unor lucrări efectuate în partea carosabilă sau
executării unor lucrări de drumuri, curăţeniei
străzilor, deszăpezirii sau tractării, transportului şi depanării
autovehiculelor rămase în pană sau avariate, precum şi
tractoarele care tractează utilajele agricole şi tehnologice
agabaritice. Inspectoratul General al Poliţiei Române poate autoriza
utilizarea dispozitivelor speciale luminoase de culoare galbenă pentru
autovehiculele stabilite prin prezenta ordonanţă de
urgenţă.
(3) Autovehiculele prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b)
trebuie să fie echipate şi cu mijloace speciale sonore de avertizare.
(4) Pe autovehiculele aparţinând poliţiei şi pe cele
prevăzute la alin. (2) lit. c) pot fi instalate şi dispozitive
luminoase cu mesaje variabile, destinate participanţilor la trafic.
(5) Mijloacele speciale de avertizare, luminoase sau sonore, se
certifică sau se omologhează de autoritatea competentă, potrivit
legii. Condiţiile de utilizare a acestora se stabilesc prin regulament.
ART. 33
(1) Semnalizarea şi amenajările rutiere necesare pe drumurile
publice se asigură de către administratorul drumului respectiv
şi se efectuează numai cu avizul poliţiei rutiere.
(2) Semnalizarea lucrărilor care se execută pe drumurile
publice este obligatorie şi se efectuează de către executantul
lucrărilor, cu avizul poliţiei rutiere, astfel încât aceasta să
asigure deplasarea în siguranţă a tuturor participanţilor la
trafic, conform reglementărilor în vigoare.
(3) Semnalizarea şi amenajările rutiere se definesc şi se
realizează în condiţiile stabilite prin regulament, în conformitate
cu reglementările tehnice în vigoare.
ART. 34
Condiţiile de circulaţie pe viaducte şi în tunele, precum
şi semnalizarea acestora se stabilesc prin regulament, în conformitate cu
reglementările tehnice în vigoare.
CAP. V
Reguli de circulaţie
SECŢIUNEA 1
Obligaţiile participanţilor la trafic
ART. 35
(1) Participanţii la trafic trebuie să aibă un
comportament care să nu afecteze fluenţa şi siguranţa
circulaţiei, să nu pună în pericol viaţa sau integritatea
corporală a persoanelor şi să nu aducă prejudicii
proprietăţii publice ori private.
(2) Participanţii la trafic sunt obligaţi ca, la cererea
poliţistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate
sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de
înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile
transportate, precum şi alte documente prevăzute de lege.
(3) În exercitarea atribuţiilor care îi revin, poliţistul
rutier are dreptul să verifice vehiculul, precum şi identitatea
conducătorului sau a pasagerilor aflaţi în interiorul acestuia atunci
când există indicii despre săvârşirea unei fapte de natură
contravenţională sau penală.
(4) În exercitarea atribuţiilor de dirijare a circulaţiei
rutiere, poliţiştii rutieri sunt obligaţi să poarte
uniformă cu înscrisuri şi însemne distinctive.
(5) Poliţiştii de frontieră, îndrumătorii de
circulaţie ai Ministerului Apărării, agenţii căilor
ferate, personalul autorizat din zona lucrărilor pe drumurile publice,
precum şi membrii patrulelor şcolare de circulaţie sunt
obligaţi ca, pe timpul exercitării atribuţiilor, să poarte
echipament de protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizant.
(6) Conducătorii autovehiculelor cu masa maximă
autorizată mai mare de 3,5 tone sunt obligaţi să poarte
echipament de protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizant atunci când
execută intervenţii la vehiculul care se află pe partea
carosabilă a drumului public.
(7) Nevăzătorii sunt obligaţi să poarte în
deplasarea pe drumurile publice baston de culoare albă.
ART. 36
(1) Conducătorii de autovehicule şi persoanele care ocupă
locuri prevăzute prin construcţie cu centuri sau dispozitive de
siguranţă omologate trebuie să le poarte în timpul
circulaţiei pe drumurile publice, cu excepţia cazurilor prevăzute
în regulament.
(2) Pe timpul deplasării pe drumurile publice, conducătorii
motocicletelor, mopedelor şi persoanele transportate pe acestea au
obligaţia să poarte cască de protecţie omologată.
(3) Conducătorilor de vehicule le este interzisă folosirea
telefoanelor mobile atunci când aceştia se află în timpul mersului,
cu excepţia celor prevăzute cu dispozitive tip «mâini libere».
ART. 37
(1) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să
oprească imediat, pe acostament sau, în lipsa acestuia, cât mai aproape de
marginea drumului sau bordura trotuarului, în sensul de deplasare, la
apropierea şi la trecerea autovehiculelor cu regim de circulaţie
prioritară care au în funcţiune mijloacele speciale de avertizare
luminoasă de culoare roşie şi sonore.
(2) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să reducă
viteza, să circule cât mai aproape de marginea drumului în sensul de
deplasare şi să acorde prioritate la trecerea autovehiculelor cu
regim de circulaţie prioritară care au în funcţiune mijloacele
speciale de avertizare luminoasă de culoare albastră şi sonore.
(3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2),
pietonilor le sunt interzise traversarea şi circulaţia pe carosabil
până la trecerea vehiculelor respective.
ART. 38
Conducătorii vehiculelor, cu excepţia celor trase sau împinse
cu mâna, instructorii auto atestaţi să efectueze instruirea
practică a persoanelor pentru obţinerea permisului de conducere,
precum şi examinatorul autorităţii competente, în timpul
desfăşurării probelor practice ale examenului pentru
obţinerea permisului de conducere, sunt obligaţi să se
supună testării aerului expirat şi/sau recoltării probelor
biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau
substanţe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, la
solicitarea poliţistului rutier.
ART. 39
Proprietarul sau deţinătorul unui vehicul este obligat să
comunice poliţiei rutiere, la cererea acesteia şi în termenul
solicitat, identitatea persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul
pentru a fi condus pe drumurile publice.
ART. 40
(1) Regulile de circulaţie pe drumurile publice aplicabile
autovehiculelor destinate transporturilor de mărfuri, celor cu mase sau
dimensiuni de gabarit depăşite ori care transportă mărfuri
sau produse periculoase se stabilesc prin regulament, în conformitate cu
reglementările în vigoare.
(2) Conducerea vehiculelor destinate transportului de mărfuri, a
căror masă totală maximă autorizată este mai mare de
3,5 tone, transportului de mărfuri sau produse periculoase, transportului
public de persoane, precum şi conducerea vehiculelor cu mase sau
dimensiuni de gabarit depăşite sunt permise numai conducătorilor
de autovehicule sau tramvaie atestaţi profesional de Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), conducerea
vehiculelor aparţinând Ministerului Administraţiei şi
Internelor, Ministerului Apărării şi Serviciului Român de
Informaţii, destinate transportului de mărfuri, a căror
masă totală maximă autorizată este mai mare de 3,5 tone,
transportului de mărfuri sau produse periculoase, transportului de
persoane, precum şi conducerea vehiculelor cu mase sau dimensiuni de
gabarit depăşite, care execută transporturi pentru nevoile
proprii ale acestor instituţii, sunt permise conducătorilor de
autovehicule sau tramvaie numai pe baza atestatului profesional eliberat de
aceste instituţii, în condiţiile stabilite de Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Acest atestat este
valabil numai pentru perioada în care conducătorii auto respectivi fac
parte din aceste instituţii.
(4) Condiţiile de obţinere a certificatului de atestare
profesională se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului.
(5) Certificatul de atestare profesională care conferă
titularului dreptul de a efectua activitatea pentru care a fost eliberat este
valabil numai însoţit de permisul de conducere.
SECŢIUNEA a 2-a
Reguli pentru circulaţia vehiculelor
§ 1. Poziţii în timpul mersului şi circulaţia pe benzi
ART. 41
(1) Vehiculele şi animalele, atunci când circulă pe drumurile
publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a
drumului public, în sensul de circulaţie, cât mai aproape de marginea
părţii carosabile, cu respectarea semnificaţiei
semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie.
(2) Numerotarea benzilor de circulaţie pe fiecare sens se
efectuează în ordine crescătoare de la marginea din partea
dreaptă a drumului către axa acestuia. În cazul autostrăzilor,
banda de urgenţă nu intră în numerotarea benzilor de
circulaţie.
(3) Dacă un drum este prevăzut cu o pistă specială
destinată circulaţiei bicicletelor, acestea, precum şi mopedele
vor fi conduse numai pe pista respectivă.
ART. 42
Când circulaţia se desfăşoară pe două sau mai
multe benzi pe sens, acestea se folosesc de către conducătorii de
vehicule în funcţie de intensitatea traficului şi viteza de
deplasare, având obligaţia să revină pe prima bandă ori de
câte ori acest lucru este posibil, dacă aceasta nu este destinată
vehiculelor lente sau transportului public de persoane.
ART. 43
(1) Dacă un drum este prevăzut cu o bandă destinată
vehiculelor lente sau transportului public de persoane, semnalizată ca
atare, acestea vor circula numai pe banda respectivă.
(2) Conducătorul de vehicul care circulă pe banda situată
lângă marginea părţii carosabile trebuie să acorde
prioritate de trecere vehiculelor care efectuează transport public de
persoane numai atunci când conducătorii acestora semnalizează
intenţia de a reintra în trafic din staţiile prevăzute cu
alveole şi s-au asigurat că prin manevra lor nu pun în pericol
siguranţa celorlalţi participanţi la trafic.
§ 2. Mijloacele de avertizare folosite de conducătorii de vehicule
ART. 44
(1) În circulaţia pe drumurile publice conducătorii de
vehicule pot folosi, în condiţiile prevăzute de regulament,
mijloacele de avertizare sonoră şi luminoasă aflate în dotare şi
omologate.
(2) În circulaţia pe autostrăzi, pe drumurile expres şi
pe cele naţionale europene (E) conducătorii de autovehicule sunt
obligaţi să folosească şi în timpul zilei luminile de
întâlnire.
(3) Conducătorii motocicletelor şi mopedelor sunt
obligaţi să folosească luminile de întâlnire pe toată
durata deplasării acestora pe drumurile publice.
(4) În circulaţia pe drumurile publice se interzice deţinerea
la vedere, montarea şi folosirea mijloacelor speciale de avertizare
sonoră şi luminoasă pe şi în alte autovehicule decât cele
prevăzute la art. 32 alin. (2), precum şi deţinerea, montarea
sau folosirea pe autovehicule a sistemelor care perturbă buna
funcţionare a dispozitivelor de supraveghere a traficului.
(5) Conducătorii de autovehicule pot fi avertizaţi de
poliţia rutieră în legătură cu prezenţa în trafic a
dispozitivelor de măsurare a vitezei, prin mass-media sau panouri de
avertizare. Conducătorii de autovehicule pot folosi mijloace proprii de
detectare a dispozitivelor de măsurare a vitezei.
§ 3. Depăşirea
ART. 45
(1) Depăşirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea
altui vehicul ori pe lângă un obstacol, aflat pe acelaşi sens de
circulaţie, prin schimbarea direcţiei de mers şi ieşirea de
pe banda de circulaţie sau din şirul de vehicule în care s-a aflat
iniţial.
(2) Conducătorul vehiculului care se angajează în
depăşire trebuie să se asigure că vehiculul care
circulă în faţa sau în spatele lui nu a iniţiat o asemenea
manevră.
(3) Atunci când prin manevra de depăşire se trece peste axa
care separă sensurile de circulaţie, conducătorii de vehicule
trebuie să se asigure că din sens opus nu se apropie un vehicul
şi că dispun de spaţiu suficient pentru a reintra pe banda
iniţială, unde au obligaţia să revină după
efectuarea manevrei de depăşire.
(4) Nu constituie depăşire, în sensul alin. (1), situaţia
în care un vehicul circulă mai repede pe una dintre benzi decât vehiculele
care circulă pe altă bandă în acelaşi sens de
circulaţie.
(5) Depăşirea se efectuează numai pe partea stângă a
vehiculului depăşit. Tramvaiul sau vehiculul al cărui
conducător a semnalizat intenţia şi s-a încadrat
corespunzător părăsirii sensului de mers spre stânga se
depăşeşte prin partea dreaptă.
(6) Tramvaiul aflat în mers poate fi depăşit şi pe partea
stângă atunci când drumul este cu sens unic sau când între şina din
dreapta şi marginea trotuarului nu există spaţiu suficient.
ART. 46
Obligaţiile conducătorilor vehiculelor care efectuează
depăşirea şi ale conducătorilor vehiculelor care sunt
depăşite, precum şi cazurile în care depăşirea este
interzisă se stabilesc prin regulament.
§ 4. Trecerea pe lângă vehiculele care circulă din sens opus
ART. 47
Conducătorii vehiculelor care circulă din sensuri opuse
trebuie să păstreze între vehicule o distanţă laterală
suficientă şi să circule cât mai aproape de marginea din dreapta
a benzii de circulaţie respective.
§ 5. Viteza şi distanţa dintre vehicule
ART. 48
Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de
viteză şi să o adapteze în funcţie de condiţiile de
drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în
condiţii de siguranţă.
ART. 49
(1) Limita maximă de viteză în localităţi este de 50
km/h.
(2) Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităţilor,
administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoriile A
şi B, şi limite de viteză superioare, dar nu mai mult de 80
km/h. Limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul
poliţiei rutiere.
(3) Pe anumite sectoare de drum, ţinând seama de împrejurări
şi de intensitatea circulaţiei, administratorul drumului, cu avizul
poliţiei rutiere, poate stabili şi limite de viteză inferioare,
dar nu mai puţin de 10 km/h pentru tramvaie şi de 30 km/h pentru toate
autovehiculele.
(4) Limitele maxime de viteză în afara localităţilor
sunt:
a) pe autostrăzi - 130 km/h;
b) pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E) - 100
km/h;
c) pe celelalte categorii de drumuri - 90 km/h.
ART. 50
(1) Vitezele maxime admise în afara localităţilor pentru
categoriile şi subcategoriile de autovehicule prevăzute la art. 15
alin. (2) sunt:
a) 130 km/h pe autostrăzi, 100 km/h pe drumurile expres sau pe cele
naţionale europene (E) şi 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri,
pentru autovehiculele din categoriile A, B şi BE;
b) 110 km/h pe autostrăzi, 90 km/h pe drumurile expres sau pe cele
naţionale europene (E) şi 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri,
pentru autovehiculele din categoriile C, CE, D şi DE şi
subcategoriile D1 şi D1E;
c) 90 km/h pe autostrăzi, 80 km/h pe drumurile expres sau pe cele
naţionale europene (E) şi 70 km/h pentru celelalte categorii de
drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile A1, B1, C1 şi C1E;
d) 45 km/h, pentru tractoare şi mopede.
(2) Viteza maximă admisă în afara localităţilor
pentru autovehiculele care tractează remorci sau semiremorci este cu 10
km/h mai mică decât viteza maximă admisă pentru categoria din
care face parte autovehiculul trăgător.
(3) Viteza maximă admisă pentru autovehicule cu mase
şi/sau gabarite depăşite ori care transportă produse
periculoase este de 40 km/h în localităţi, iar în afara
localităţilor de 70 km/h.
(4) Viteza maximă admisă în afara localităţilor
pentru autovehiculele ai căror conducători au mai puţin de un an
practică de conducere sau pentru persoanele care efectuează
pregătirea practică în vederea obţinerii permisului de conducere
este cu 20 km/h mai mică decât viteza maximă admisă pentru
categoria din care fac parte autovehiculele conduse.
ART.
51
Conducătorul unui vehicul care circulă în spatele altuia are
obligaţia de a păstra o distanţă suficientă
faţă de acesta, pentru evitarea coliziunii.
ART. 52
(1) Este interzisă desfăşurarea de concursuri,
antrenamente ori întreceri cu vehicule sau cu animale pe drumurile publice, cu
excepţia celor autorizate de administratorul drumului respectiv şi
avizate de poliţia rutieră.
(2) Organizatorii întrecerilor autorizate sunt obligaţi să ia
toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în siguranţă
a acestora, precum şi pentru protecţia celorlalţi
participanţi la trafic.
(3) În caz de producere a unui eveniment rutier, ca urmare a
neîndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (2), organizatorii
acestora răspund administrativ, contravenţional, civil sau penal,
după caz.
ART. 53
Autorităţile publice locale, cu autorizaţia
administratorului drumului public şi cu avizul poliţiei rutiere sau
la solicitarea acesteia, sunt obligate să ia măsuri pentru realizarea
de amenajări rutiere destinate circulaţiei pietonilor,
bicicliştilor, vehiculelor cu tracţiune animală şi
calmării traficului, semnalizate corespunzător, în apropierea
unităţilor de învăţământ, pieţelor, târgurilor,
spitalelor, precum şi în zonele cu risc sporit de accidente.
§ 6. Reguli referitoare la manevre
ART. 54
(1) Conducătorul de vehicul care execută o manevră de
schimbare a direcţiei de mers, de ieşire dintr-un rând de vehicule
staţionate sau de intrare într-un asemenea rând, de trecere pe o altă
bandă de circulaţie sau de virare spre dreapta ori spre stânga sau
care urmează să efectueze o întoarcere ori să meargă cu
spatele este obligat să semnalizeze din timp şi să se asigure
că o poate face fără să perturbe circulaţia sau
să pună în pericol siguranţa celorlalţi participanţi
la trafic.
(2) Semnalizarea schimbării direcţiei de mers trebuie să
fie menţinută pe întreaga durată a manevrei.
§ 7. Intersecţii şi obligaţia de a ceda trecerea
ART. 55
Intersecţiile sunt:
a) cu circulaţie nedirijată;
b) cu circulaţie dirijată. În această categorie sunt
incluse şi intersecţiile în care circulaţia se
desfăşoară în sens giratoriu.
ART. 56
La apropierea de o intersecţie conducătorul de vehicul trebuie
să circule cu o viteză care să îi permită oprirea, pentru a
acorda prioritate de trecere participanţilor la trafic care au acest
drept.
ART. 57
(1) La intersecţiile cu circulaţie nedirijată,
conducătorul de vehicul este obligat să cedeze trecerea tuturor
vehiculelor care vin din partea dreaptă.
(2) La intersecţiile cu circulaţie dirijată prin
indicatoare, semafoare sau de către poliţistul rutier,
conducătorul de vehicul este obligat să respecte semnificaţia
sau indicaţiile acestuia.
(3) Pătrunderea unui vehicul într-o intersecţie este
interzisă dacă prin aceasta se produce blocarea intersecţiei.
(4) În intersecţiile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare,
vehiculele care circulă în interiorul acestora au prioritate
faţă de cele care urmează să pătrundă în intersecţie.
ART. 58
În cazul vehiculelor care pătrund într-o intersecţie dintre un
drum închis circulaţiei publice şi un drum public, au prioritate
acele vehicule care circulă pe drumul public.
ART. 59
(1) În intersecţiile cu circulaţie nedirijată,
conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere
vehiculelor care circulă pe şine. Acestea pierd prioritatea de
trecere când efectuează virajul spre stânga sau când semnalizarea
rutieră din acea zonă stabileşte o altă regulă de
circulaţie.
(2) În intersecţii, conducătorii vehiculelor care virează
spre stânga sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere vehiculelor
cu care se intersectează şi care circulă din partea
dreaptă.
(3) În intersecţiile cu circulaţie dirijată prin
indicatoare de prioritate, regula priorităţii de dreapta se
respectă numai în cazul în care două vehicule urmează să se
întâlnească, fiecare intrând în intersecţie de pe un drum semnalizat
cu un indicator având aceeaşi semnificaţie de prioritate sau de
pierdere a priorităţii.
(4) Când un semafor cu trei culori are o lumină verde
intermitentă suplimentară, montată la acelaşi nivel cu
lumina verde normală a semaforului, sub forma unei săgeţi verzi
pe fond negru, cu vârful spre dreapta, aprinderea acesteia semnifică
permisiunea pentru vehicule de a-şi continua drumul în direcţia
indicată de săgeată, indiferent de culoarea semaforului
electric, cu condiţia acordării priorităţii de trecere
vehiculelor şi pietonilor care au drept de circulaţie.
§ 8. Trecerea la nivel cu calea ferată
ART. 60
(1) Participanţii la trafic trebuie să dea dovadă de
prudenţă sporită la apropierea şi traversarea liniilor de
cale ferată curentă sau industrială, după caz.
(2) La trecerea la nivel cu o cale ferată curentă,
prevăzută cu bariere sau semibariere, conducătorii de vehicule
sunt obligaţi să oprească în dreptul indicatorului ce
obligă la oprire, dacă acestea sunt în curs de coborâre ori în
poziţie orizontală şi/sau semnalele sonore şi luminoase
care anunţă apropierea trenului sunt în funcţiune.
(3) La trecerea la nivel cu o cale ferată industrială,
semnalizată corespunzător, conducătorii de vehicule sunt
obligaţi să se conformeze semnificaţiei semnalelor agentului de
cale ferată.
§ 9. Autovehicule cu regim de circulaţie prioritară
ART. 61
(1) Pentru a avea prioritate de trecere, autovehiculele prevăzute
la art. 32 alin. (2) lit. a) şi b), atunci când se deplasează în
acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de
urgenţă, trebuie să aibă în funcţiune semnalele
luminoase şi sonore.
(2) Conducătorii autovehiculelor aflaţi în situaţiile
prevăzute la alin. (1) pot încălca regimul legal de viteză sau
alte reguli de circulaţie, cu excepţia celor care reglementează
trecerea la nivel cu calea ferată.
(3) Când pe drumul public circulaţia este dirijată de un
poliţist rutier, conducătorii autovehiculelor prevăzute la alin.
(1) trebuie să respecte semnalele, indicaţiile şi
dispoziţiile acestuia.
ART. 62
(1) La intrarea în intersecţiile unde lumina roşie a
semaforului este în funcţiune ori indicatoarele obligă la acordarea
priorităţii de trecere, conducătorii autovehiculelor
prevăzute la art. 61 alin. (1) trebuie să reducă viteza şi
să circule cu atenţie sporită pentru evitarea producerii unor
accidente de circulaţie, în caz contrar urmând să răspundă
potrivit legii.
(2) Când două autovehicule cu regim de circulaţie
prioritară, care se deplasează în misiune având semnalele luminoase
şi sonore în funcţiune, se apropie de o intersecţie, venind din
direcţii diferite, vehiculul care circulă din partea dreaptă are
prioritate.
§ 10. Oprirea, staţionarea şi parcarea
ART. 63
(1) Se consideră oprire imobilizarea voluntară a unui vehicul
pe drumul public, pe o durată de cel mult 5 minute. Peste această
durată, imobilizarea se consideră staţionare.
(2) Nu se consideră oprire:
a) imobilizarea vehiculului atât timp cât este necesară pentru
îmbarcarea sau debarcarea unor persoane, dacă prin această
manevră nu a fost perturbată circulaţia pe drumul public
respectiv;
b) imobilizarea autovehiculului având o masă totală
maximă autorizată de până la 3,5 tone, atât timp cât este
necesar pentru operaţiunea de distribuire a mărfurilor alimentare la
unităţile comerciale.
(3) Pentru autovehiculele care transportă mărfuri, altele
decât cele prevăzute la alin. (2) lit. b), administratorul drumului public
împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, cu
avizul poliţiei rutiere, vor stabili programe sau intervale orare pe
timpul nopţii, în care oprirea sau staţionarea este permisă
pentru distribuirea mărfurilor.
(4) Se consideră parcare staţionarea vehiculelor în
spaţii special amenajate sau stabilite şi semnalizate
corespunzător.
(5) Vehiculul oprit sau staţionat pe partea carosabilă trebuie
aşezat lângă şi în paralel cu marginea acesteia, pe un singur
rând, dacă printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel.
Motocicletele fără ataş, mopedele şi bicicletele pot fi
oprite sau staţionate şi câte două, una lângă alta.
ART. 64
(1) Poliţia rutieră poate dispune ridicarea şi
depozitarea în locuri special amenajate a vehiculelor staţionate
neregulamentar pe partea carosabilă şi care constituie un obstacol
pentru circulaţia publică. Ridicarea şi depozitarea vehiculelor
se realizează de către administraţiile publice locale sau de
către administratorul drumului public, după caz.
(2) Contravaloarea cheltuielilor pentru ridicarea, transportul şi
depozitarea vehiculului staţionat neregulamentar se suportă de
către deţinătorul acestuia.
ART. 65
Cazurile şi condiţiile în care oprirea, staţionarea sau
parcarea pe drumul public este permisă se stabilesc prin regulament, în
conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.
§ 11. Circulaţia vehiculelor destinate transportului de
mărfuri sau transportului public de persoane
ART. 66
(1) Atestatul profesional este obligatoriu pentru conducătorul
autovehiculului care efectuează transport de mărfuri periculoase,
transport public de persoane, transport în cont propriu de persoane cu
microbuze şi autobuze, transporturi agabaritice, precum şi pentru
autovehiculele de transport marfă cu masa maximă autorizată mai
mare de 3,5 tone, care circulă în trafic intern şi internaţional.
(2) Conducerea autovehiculelor aparţinând Ministerului
Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării şi
Serviciului Român de Informaţii, destinate transportului de mărfuri a
căror masă totală maximă autorizată este mai mare de
3,5 tone, transportului de mărfuri sau produse periculoase, transportului
de persoane, precum şi conducerea vehiculelor cu mase şi/sau
dimensiuni de gabarit depăşite, care execută transporturi pentru
nevoile proprii ale acestor instituţii, sunt permise conducătorilor
de autovehicule numai pe baza atestatului profesional eliberat de aceste
instituţii, în condiţiile stabilite de către Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Acest atestat este
valabil numai pentru perioada în care conducătorii auto respectivi fac
parte din aceste instituţii.
(3) Condiţiile de obţinere a certificatului de atestare
profesională se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului, în conformitate cu prevederile legale
în vigoare.
(4) Certificatul de atestare profesională care conferă
titularului dreptul de a efectua activitatea pentru care a fost eliberat este
valabil numai însoţit de permisul de conducere corespunzător
categoriei din care face parte vehiculul condus.
ART. 67
Se interzice transportul pe drumurile publice al mărfurilor şi
produselor periculoase în vehicule care nu au dotările şi
echipamentele necesare sau care nu îndeplinesc condiţiile tehnice şi
de agreere prevăzute în Acordul european referitor la transportul rutier
internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva
la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994, ori pentru care
conducătorul vehiculului nu deţine certificat A.D.R.
corespunzător.
ART. 68
(1) Autovehiculul care transportă mărfuri sau produse
periculoase poate circula pe drumurile publice numai în condiţiile
prevăzute de reglementările în vigoare.
(2) Vehiculele care, prin construcţie sau datorită
încărcăturii transportate, depăşesc masa şi/sau
gabaritul prevăzute de normele legale pot circula pe drumul public numai
pe traseele stabilite de administratorul drumului public sau, după caz, de
autorităţile administraţiei publice locale, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.
ART. 69
Autovehiculele cu mase şi/sau gabarite depăşite, cele
care transportă mărfuri sau produse periculoase, precum şi cele
de însoţire trebuie să aibă montate semnalele speciale de
avertizare cu lumină galbenă, prevăzute la art. 32 alin. (1)
lit. c), iar conducătorii acestora trebuie să le menţină în
funcţiune pe toată perioada deplasării pe drumul public.
SECŢIUNEA a 3-a
Reguli pentru alţi participanţi la trafic
ART. 70
(1) Pentru a conduce un moped pe drumurile publice, conducătorul
acestuia trebuie să aibă vârsta de cel puţin 16 ani.
(2) Pentru a conduce o bicicletă pe drumurile publice,
conducătorul acesteia trebuie să aibă vârsta de cel puţin
14 ani.
(3) Bicicletele şi mopedele care circulă pe drumurile publice
trebuie să fie echipate cu mijloace de iluminare şi dispozitive
reflectorizant-fluorescente. Este interzisă circulaţia acestora pe
timp de noapte fără aceste mijloace şi dispozitive în stare de
funcţionare.
ART. 71
(1) Sunt interzise accesul şi deplasarea vehiculelor cu
tracţiune animală, a animalelor de povară, de tracţiune sau
de călărie, precum şi a animalelor izolate sau în turmă pe
drumurile naţionale, în municipii şi pe drumurile la începutul
cărora există indicatoare de interzicere a accesului.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), autorităţile
administraţiei publice locale sunt obligate să amenajeze drumuri
laterale destinate circulaţiei acestora, potrivit competenţelor
stabilite prin lege.
(3) Pentru a circula pe drumurile publice pe care accesul le este
permis, animalele, vehiculele trase sau împinse cu mâna, animalele de
povară, de tracţiune şi de călărie vor avea câte un
conducător, iar vehiculele cu tracţiune animală vor fi echipate
şi cu mijloace de iluminare şi dispozitive
reflectorizant-fluorescente, în conformitate cu prevederile regulamentului.
ART. 72
(1) Pietonii sunt obligaţi să se deplaseze numai pe trotuar,
iar în lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stângă a drumului, în
direcţia lor de mers. Când şi acostamentul lipseşte, pietonii
sunt obligaţi să circule cât mai aproape de marginea din partea
stângă a părţii carosabile, în direcţia lor de mers.
(2) Pietonii au prioritate de trecere faţă de
conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajaţi în
traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate şi
semnalizate corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat
pietonilor.
(3) Traversarea drumului public de către pietoni se face
perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate şi
semnalizate corespunzător, iar în lipsa acestora, în localităţi,
pe la colţul străzii, numai după ce s-au asigurat că o pot
face fără pericol pentru ei şi pentru ceilalţi
participanţi la trafic.
(4) Pietonii surprinşi şi accidentaţi ca urmare a
traversării prin locuri nepermise, la culoarea roşie a semaforului
destinat acestora, sau a nerespectării altor obligaţii stabilite de
normele rutiere poartă întreaga răspundere a accidentării lor,
în condiţiile în care conducătorul vehiculului respectiv a respectat
prevederile legale privind circulaţia prin acel sector.
(5) Sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de
construcţie specială, cele care conduc vehicule destinate exclusiv
tragerii sau împingerii cu mâna, precum şi cele care se deplasează pe
patine sau dispozitive cu role.
(6) Se exceptează de la respectarea regulilor stabilite pentru
pietoni poliţistul rutier şi persoanele care se află pe
platforma drumului public şi sunt autorizate, în exercitarea atribuţiilor
de serviciu, să îndrume sau să dirijeze circulaţia rutieră,
în condiţiile stabilite prin regulament.
(7) Este interzisă ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate,
iar când aceasta este permisă, conform indicatoarelor sau marcajelor,
lăţimea minimă a trotuarului lăsat la dispoziţia
pietonilor trebuie să fie de cel puţin un metru.
ART. 73
Regulile privind circulaţia pe drumurile publice a mopedelor,
bicicletelor, vehiculelor cu tracţiune animală, a conducătorilor
de coloane militare, cortegii, grupuri organizate, precum şi de animale se
stabilesc prin regulament.
SECŢIUNEA a 4-a
Circulaţia pe autostrăzi
ART. 74
(1) Pe autostrăzi este interzisă circulaţia pietonilor, a
autovehiculelor cu gabarite sau mase depăşite, fără
autorizaţie specială de transport eliberată de administratorul
drumului public, conform reglementărilor în vigoare, a vehiculelor cu
tracţiune animală, a animalelor, a vehiculelor trase sau împinse cu
mâna, a bicicletelor şi mopedelor, a tractoarelor şi maşinilor
autopropulsate pentru lucrări agricole, precum şi a vehiculelor care,
prin construcţie sau din alte cauze, nu pot depăşi viteza de 50
km/h.
(2) De asemenea, pe autostrăzi sunt interzise învăţarea
conducerii unui vehicul, încercările prototipurilor de şasiuri
şi de autovehicule, manifestaţiile, defilările, caravanele
publicitare, antrenamentele şi competiţiile sportive de orice fel,
precum şi cortegiile.
(3) Se interzice circulaţia, oprirea sau staţionarea
autovehiculelor pe banda de urgenţă, cu excepţia cazurilor justificate,
precum şi a autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritar.
(4) Circulaţia autovehiculelor destinate transportului public de
persoane sau de mărfuri se efectuează, de regulă, numai pe banda
marginală din partea dreaptă a autostrăzii, în sensul de mers.
SECŢIUNEA a 5-a
Obligaţii în caz de accident
ART. 75
Accidentul de circulaţie este evenimentul care întruneşte
cumulativ următoarele condiţii:
a) s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori şi-a
avut originea într-un asemenea loc;
b) a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor
persoane ori avarierea a cel puţin unui vehicul sau alte pagube materiale;
c) în eveniment a fost implicat cel puţin un vehicul în
mişcare;
d) s-a produs ca urmare a încălcării unei reguli de
circulaţie.
ART. 76
(1) Vehiculele înmatriculate sau înregistrate, cu excepţia celor cu
tracţiune animală, a remorcilor şi a mopedelor, care
circulă pe drumurile publice, trebuie să aibă asigurare obligatorie
pentru răspundere civilă în caz de pagube produse terţilor prin
accidente de circulaţie, conform legii.
(2) Poliţia rutieră dispune măsura reţinerii
certificatului de înmatriculare sau înregistrare şi retragerea
plăcuţelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare a
vehiculelor neasigurate, aflate în trafic, eliberând dovadă fără
drept de circulaţie.
(3) Dacă deţinătorul vehiculului nu face dovada
asigurării acestuia, după 30 de zile de la data aplicării
măsurii prevăzute la alin. (2), poliţia rutieră dispune
radierea din evidenţă a vehiculului.
ART. 77
(1) Conducătorul unui vehicul implicat într-un accident de
circulaţie în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea
integrităţii corporale ori a sănătăţii unei
persoane este obligat să ia măsuri de anunţare imediată a
poliţiei, să nu modifice sau să şteargă urmele
accidentului şi să nu părăsească locul faptei.
(2) Orice persoană care este implicată sau are
cunoştinţă de producerea unui accident de circulaţie în
urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea
integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau
a mai multor persoane, precum şi în situaţia în care în eveniment
este implicat un vehicul care transportă mărfuri periculoase este
obligată să anunţe de îndată poliţia şi să
apeleze numărul naţional unic pentru apeluri de urgenţă
112, existent în reţelele de telefonie din România.
(3) Este interzis oricărei persoane să schimbe poziţia
vehiculului implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a
rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a
sănătăţii uneia sau a mai multor persoane, să modifice
starea locului sau să şteargă urmele accidentului fără
încuviinţarea poliţiei care cercetează accidentul.
ART. 78
(1) Conducătorului de autovehicul sau tramvai, instructorului auto
atestat care se află în procesul de instruire practică a unei
persoane pentru obţinerea permisului de conducere, precum şi
examinatorului autorităţii competente în timpul
desfăşurării probelor practice ale examenului pentru
obţinerea permisului de conducere sau pentru oricare dintre categoriile
ori subcategoriile acestuia, implicaţi într-un accident de
circulaţie, le este interzis consumul de alcool sau de substanţe ori
produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora după
producerea evenimentului şi până la testarea concentraţiei
alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice.
(2) În situaţia în care nu sunt respectate dispoziţiile alin.
(1), se consideră că rezultatele testului sau ale analizei probelor
biologice recoltate reflectă starea conducătorului, a instructorului
auto sau a examinatorului respectiv în momentul producerii accidentului.
ART. 79
(1) Conducătorul de vehicul implicat într-un accident de
circulaţie în urma căruia a rezultat numai avarierea vehiculului este
obligat să-l scoată imediat în afara părţii carosabile ori,
dacă nu este posibil, să-l deplaseze cât mai aproape de bordură
sau acostament, semnalizându-l corespunzător.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), conducătorul
de vehicul este obligat să se prezinte imediat la unitatea de poliţie
pe raza căreia s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor
de constatare.
(3) Dacă în accidentul de circulaţie sunt implicaţi doi
sau mai mulţi conducători ale căror vehicule avariate pot fi
deplasate fără riscul de a periclita siguranţa circulaţiei,
aceştia se vor prezenta imediat cu vehiculele la unitatea de poliţie
pe raza căreia a avut loc evenimentul, pentru întocmirea documentelor de
constatare a accidentului.
ART. 80
Proprietarul sau deţinătorul al
cărui autovehicul, remorcă sau tramvai a fost avariat în alte
împrejurări decât într-un accident de circulaţie este obligat să
anunţe imediat poliţia pe raza căreia s-a produs evenimentul,
pentru întocmirea documentelor de constatare.
ART. 81
(1) La solicitarea Comisiei de Supravegherea Asigurărilor sau a
societăţilor de asigurare, autoritatea care are în evidenţă
vehiculele înmatriculate sau înregistrate comunică datele referitoare la
acestea şi proprietarilor sau deţinătorilor acestora.
(2) La solicitarea Comisiei de Supravegherea Asigurărilor sau a
societăţilor de asigurare, poliţia rutieră comunică
acestora copii ale documentelor de constatare a evenimentelor, în vederea
întocmirii dosarelor pentru despăgubire.
SECŢIUNEA a 6-a
Circulaţia autovehiculelor în traficul internaţional
ART. 82
(1) Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în România pot trece
frontiera de stat pe drumurile publice, dacă îndeplinesc condiţiile
cerute pentru a fi admise în circulaţia internaţională, iar
conducătorii lor posedă permis de conducere valabil, conform
prevederilor Convenţiei asupra circulaţiei rutiere, încheiată la
Viena la 8 noiembrie 1968 şi ratificată de România prin Decretul nr. 318/1980.
(2) Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în alte state pot
trece frontiera de stat şi pot circula pe drumurile publice din România,
dacă îndeplinesc condiţiile tehnice prevăzute în convenţia
menţionată la alin. (1), dar numai în perioada cât sunt asigurate
pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a pagubelor produse
prin accidente de circulaţie.
(3) Pentru a conduce un autovehicul pe teritoriul României, persoanele
care sunt titulare ale unui permis de conducere eliberat într-un stat care nu
este membru al Convenţiei asupra circulaţiei rutiere, prevăzute
la alin. (1), trebuie să posede şi permis de conducere
internaţional.
(4) Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în alte state,
deţinute de persoane care au sediul sau domiciliul în România, pot fi
conduse pe drumurile publice pe o perioadă de maximum 90 de zile de la
introducerea acestora în ţară, dacă sunt asigurate pentru
cazurile de răspundere civilă ca urmare a pagubelor produse prin
accidente de circulaţie.
(5) Persoanele care şi-au stabilit
reşedinţa în România pot să îşi înmatriculeze
autovehiculele sau remorcile la autoritatea competentă din zona de
reşedinţă.
(6) Autovehiculele înmatriculate în statele care nu sunt semnatare ale
Convenţiei asupra circulaţiei rutiere prevăzute la alin. (1)
sunt obligate să poarte în partea din spate semnul distinctiv al statului
care a efectuat înmatricularea.
ART. 83
(1) Persoanele care domiciliază în alte state, aflate temporar în
România, pot conduce autovehicule pe drumurile publice dacă posedă
permis de conducere valabil, conform modelelor stabilite în Convenţia
asupra circulaţiei rutiere, prevăzută la art. 82 alin. (1), sau
a cărui valabilitate este recunoscută pe bază de reciprocitate.
(2) Persoanele cu domiciliul în România care posedă permise de
conducere naţionale eliberate de autorităţile statelor membre
ale Convenţiei asupra circulaţiei rutiere au dreptul să
conducă autovehicule pe drumurile publice cel mult 90 de zile de la
intrarea lor în ţară.
(3) Persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în România
pot să îşi preschimbe permisul de conducere obţinut în alt stat
semnatar al Convenţiei asupra circulaţiei rutiere într-unul românesc,
la autoritatea competentă din zona de reşedinţă.
(4) Preschimbarea permiselor de conducere naţionale emise de
autorităţile străine cu documente similare româneşti se
efectuează în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului
administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
CAP. VI
Infracţiuni şi pedepse
ART. 84
Nerespectarea dispoziţiilor privind circulaţia pe drumurile
publice, care întruneşte elementele constitutive ale unei
infracţiuni, atrage răspunderea penală şi se sancţionează
potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă.
ART. 85
(1) Punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a
unui autovehicul sau tramvai, neînmatriculat sau neînregistrat, se
pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani.
(2) Punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a
unui autovehicul sau tramvai cu număr fals de înmatriculare sau de
înregistrare se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
(3) Tractarea unei remorci neînmatriculate sau neînregistrate ori cu
număr fals de înmatriculare sau de înregistrare se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea
unei remorci ale cărei plăcuţe cu numărul de înmatriculare
sau de înregistrare au fost retrase sau a unui vehicul înmatriculat în alt
stat, care nu are drept de circulaţie în România, se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 2 ani.
ART. 86
(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui
tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere
se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de
către o persoană al cărei permis de conducere este
necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul
respectiv sau al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia
exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are
dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepseşte cu închisoare
de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (2) se
sancţionează şi persoana care încredinţează cu
ştiinţă un autovehicul sau tramvai, pentru conducerea pe
drumurile publice, unei persoane care se află în una dintre
situaţiile prevăzute la alin. (1) sau (2) sau unei persoane care
suferă de o boală psihică ori se află sub influenţa
alcoolului sau a unor produse ori substanţe stupefiante sau a medicamentelor
cu efecte similare acestora.
ART. 87
(1) Conducerea pe drumurile publice a unui
autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibaţie
alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu
închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează
şi persoana care conduce un autovehicul sau un tramvai şi care se
află sub influenţa unor substanţe ori produse stupefiante sau
medicamente cu efecte similare acestora.
(3) Substanţele sau produsele stupefiante, precum şi
medicamentele cu efecte similare acestora se stabilesc de către Ministerul
Sănătăţii Publice, iar lista acestora se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Dacă persoana aflată în una dintre situaţiile
prevăzute la alin. (1) sau (2) efectuează transport public de
persoane, transport de substanţe sau produse periculoase ori se află
în procesul de instruire practică a unei persoane pentru obţinerea
permisului de conducere sau în timpul desfăşurării probelor
practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, pedeapsa
este închisoare de la 2 la 7 ani.
(5) Refuzul, împotrivirea ori sustragerea conducătorului unui
autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat în procesul de
instruire, sau a examinatorului autorităţii competente, aflat în
timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru
obţinerea permisului de conducere, de a se supune recoltării probelor
biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei
ori a prezenţei de produse sau substanţe stupefiante ori a
medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseşte cu închisoare de
la 2 la 7 ani.
ART. 88
(1) Recoltarea probelor biologice se face în instituţii medicale
autorizate sau în instituţii medico-legale şi se efectuează
numai în prezenţa unui reprezentant al poliţiei rutiere.
(2) Stabilirea concentraţiei de alcool sau a prezenţei în
organism de substanţe ori produse stupefiante sau a medicamentelor cu
efecte similare acestora se face în instituţiile medico-legale autorizate,
în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul
Sănătăţii Publice.
(3) Stabilirea prezenţei alcoolului în aerul expirat sau testarea
preliminară a prezenţei în organism a substanţelor ori
produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se face
de către poliţia rutieră, cu ajutorul unor mijloace tehnice
certificate.
(4) Stabilirea concentraţiei de alcool în aerul expirat se face de
către poliţia rutieră, cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat
şi verificat metrologic.
(5) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testată de
poliţistul rutier cu un mijloc tehnic certificat şi depistată ca
având o concentraţie de până la 0,40 mg/l alcool pur în aerul
expirat, poate solicita acestuia să i se recolteze probe biologice de
către instituţiile medicale prevăzute la alin. (1), în vederea
stabilirii îmbibaţiei de alcool în sânge.
(6) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testată cu un
mijloc tehnic certificat ca având o concentraţie de peste 0,40 mg/l alcool
pur în aerul expirat, este obligată să se supună recoltării
probelor biologice sau testării cu un mijloc tehnic omologat şi
verificat metrologic.
(7) Conducătorilor de autovehicule sau tramvaie, testaţi în
trafic cu un mijloc tehnic certificat, care indică prezenţa, în
produsele biologice, a unor substanţe sau produse stupefiante ori a
medicamentelor cu efecte similare acestora, li se recoltează obligatoriu
probe biologice.
ART. 89
(1) Părăsirea locului accidentului de către conducătorul
vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în procesul de
instruire, sau de examinatorul autorităţii competente, aflat în
timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru
obţinerea permisului de conducere, implicat într-un accident de
circulaţie în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea
integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau
mai multor persoane ori dacă accidentul s-a produs ca urmare a unei
infracţiuni, fără încuviinţarea poliţiei care
efectuează cercetarea locului faptei, se pedepseşte cu închisoare de
la 2 la 7 ani.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se
sancţionează şi fapta oricărei persoane de a modifica
starea locului sau de a şterge urmele accidentului de circulaţie din
care a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii
corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane,
fără acordul echipei de cercetare la faţa locului.
(3) Nu constituie infracţiune fapta conducătorului de vehicul
care, în lipsa altor mijloace de transport, el însuşi transportă
persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară în
măsură să acorde asistenţă medicală necesară
şi la care a declarat datele personale de identitate şi numărul
de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un
registru special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului.
(4) Nu constituie infracţiunea de părăsire a locului
accidentului fapta conducătorului autovehiculului cu regim de
circulaţie prioritară, dacă acesta anunţă de îndată
poliţia şi după terminarea misiunii se prezintă la sediul
unităţii de poliţie pe a cărei rază de
competenţă s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor
de constatare.
(5) Nu constituie infracţiune părăsirea locului
accidentului, dacă victima părăseşte locul faptei, iar
conducătorul de vehicul anunţă imediat evenimentul la cea mai
apropiată unitate de poliţie.
ART. 90
(1) Fapta conducătorului de vehicul sau a instructorului auto,
aflat în procesul de instruire, ori a examinatorului autorităţii
competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale
examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a consuma alcool,
produse ori substanţe stupefiante sau medicamente cu efecte similare
acestora, după producerea unui accident de circulaţie care a avut ca
rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori
a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, până la
recoltarea probelor biologice ori până la testarea cu un mijloc tehnic
omologat şi verificat metrologic sau până la stabilirea cu un mijloc
tehnic certificat a prezenţei acestora în aerul expirat, se
pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Nu constituie infracţiune consumul de medicamente cu efecte
similare produselor sau substanţelor stupefiante, după producerea
accidentului de circulaţie şi până la sosirea poliţiei la
faţa locului, dacă acestea sunt administrate de personal medical
autorizat, în cazul în care acestea sunt impuse de starea de sănătate
sau de vătămarea corporală a conducătorului auto.
ART. 91
Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 22 alin. (5) de
către medicul de familie, în cazul producerii unui accident de
circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea
integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau
mai multor persoane, ca urmare a afecţiunilor medicale ale
conducătorului de vehicul, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni
la 2 ani sau cu amendă.
ART. 92
(1) Fapta săvârşită cu intenţie de a sustrage,
distruge, degrada ori de a aduce în stare de neîntrebuinţare
indicatoarele, semafoarele, amenajările rutiere sau crearea de obstacole
pe partea carosabilă se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2
ani sau cu amendă.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se
sancţionează instalarea de mijloace de semnalizare rutieră sau
modificarea poziţiilor acestora, fără autorizaţie
eliberată de autorităţile competente, de natură să
inducă în eroare participanţii la trafic.
(3) Organizarea sau participarea, în calitate de conducător de
vehicul sau de animale, la întreceri neautorizate pe drumurile publice se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(4) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (3) se
sancţionează blocarea cu intenţie a drumului public, dacă
se pune în pericol siguranţa circulaţiei ori se aduce atingere
dreptului la libera circulaţie a celorlalţi participanţi la
trafic.
(5) Lăsarea fără supraveghere pe partea carosabilă a
drumurilor publice a unui vehicul care transportă produse sau
substanţe periculoase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani.
ART. 93
(1) Îndeplinirea defectuoasă sau neîndeplinirea atribuţiilor
de verificare tehnică ori inspecţie tehnică periodică a
autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor ori a celor referitoare la
efectuarea unor reparaţii sau intervenţii tehnice de către persoanele
care au asemenea atribuţii, dacă din cauza stării tehnice a
vehiculului s-a produs un accident de circulaţie care a avut ca rezultat
uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a
sănătăţii unei persoane, se pedepseşte conform legii
penale.
(2) Repararea autovehiculelor având urme de
accident, fără autorizaţia eliberată de poliţie, se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
ART. 94
(1) Efectuarea unor lucrări de construire, modificare, modernizare
sau reabilitare a drumului public şi amplasarea unor construcţii,
panouri sau reclame publicitare în zona drumului, fără
autorizaţie de construcţie eliberată în condiţiile legii,
se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se
sancţionează şi persoana care nu respectă condiţiile
stabilite în autorizaţia de construcţie, eliberată în
condiţiile legii, pentru amenajarea accesului rutier la drumul public, în
cazul construcţiilor amplasate în zona acestuia.
(3) Persoana autorizată de administratorul căii ferate care nu
ia măsurile corespunzătoare pentru semnalizarea trecerilor la nivel
cu calea ferată se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau
cu amendă.
(4) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (3) se
sancţionează şi persoana autorizată de către
administratorul unui drum public sau de către executantul unei
lucrări pe partea carosabilă, care nu ia măsurile
corespunzătoare pentru semnalizarea obstacolelor sau a lucrărilor pe
drumurile publice, dacă prin aceasta s-a produs un accident de
circulaţie din care au rezultat victime omeneşti sau pagube
materiale.
CAP. VII
Răspunderea contravenţională
ART. 95
(1) Încălcarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de
urgenţă, altele decât cele care întrunesc elementele constitutive ale
unei infracţiuni, constituie contravenţie şi se
sancţionează cu avertisment ori cu amendă ca sancţiune
principală şi, după caz, cu una dintre sancţiunile
contravenţionale complementare prevăzute la art. 96 alin. (2).
(2) Avertismentul constă în
atenţionarea verbală sau scrisă a contravenientului,
însoţită de recomandarea de a respecta dispoziţiile legale.
(3) Avertismentul se aplică în cazul în care prin încălcarea
normei rutiere nu se pune în pericol siguranţa circulaţiei.
(4) Sancţiunile contravenţionale prevăzute la alin. (1)
se stabilesc şi se aplică contravenienţilor, persoane fizice ori
juridice.
ART. 96
(1) Sancţiunile contravenţionale complementare au ca scop
înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea
săvârşirii altor fapte interzise de lege şi se aplică prin
acelaşi proces-verbal prin care se aplică şi sancţiunea
principală a amenzii sau avertismentului.
(2) Sancţiunile contravenţionale complementare sunt
următoarele:
a) aplicarea punctelor de penalizare;
b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat;
c) confiscarea bunurilor destinate săvârşirii
contravenţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de
urgenţă ori folosite în acest scop;
d) imobilizarea vehiculului;
e) radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrării
vehiculului, în cazurile prevăzute la art. 17 alin. (2) şi (4);
f) ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar.
(3) Pentru încălcarea unor norme la regimul circulaţiei, pe
lângă sancţiunea principală sau, după caz, una dintre
sancţiunile contravenţionale complementare prevăzute la alin.
(2) lit. c), d) şi f), în cazurile prevăzute la art. 108 alin. (1) se
aplică şi un număr de 2, 3, 4 sau 6 puncte de penalizare.
(4) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce se dispune de
către şeful poliţiei rutiere a judeţului sau a municipiului
Bucureşti ori de înlocuitorul acestuia, pe raza căreia a fost
săvârşită una dintre faptele prevăzute la art. 100 alin.
(3), art. 101 alin. (3) şi art. 102 alin. (3), sau de către
şeful poliţiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al
Poliţiei Române ori de adjunctul acestuia pentru faptele constatate de
poliţiştii rutieri din subordine. În cazul cumulului de 15 puncte de
penalizare, suspendarea exercitării dreptului de a conduce se dispune de
către şeful poliţiei rutiere a judeţului sau a municipiului
Bucureşti pe raza căreia îşi are domiciliul sau, după caz,
reşedinţa titularul permisului de conducere.
(5) Confiscarea se dispune de către poliţia rutieră prin
procesul-verbal de constatare a contravenţiei, odată cu aplicarea
sancţiunii amenzii.
(6) Sunt supuse confiscării:
a) mijloacele speciale de avertizare luminoase şi sonore
deţinute, montate şi folosite pe alte autovehicule decât cele
prevăzute la art. 32 alin. (2) şi (3);
b) dispozitivele care perturbă funcţionarea mijloacelor
tehnice de supraveghere a traficului;
c) plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de
înregistrare care nu corespund standardelor în vigoare şi care sunt
montate pe vehicule;
d) vehiculele cu tracţiune animală, când circulă pe
drumurile publice pe care le este interzis accesul ori pe alte trasee decât
cele stabilite de autorităţile publice locale.
(7) Imobilizarea unui vehicul constă în scoaterea acestuia în afara
părţii carosabile, pe acostament sau cât mai aproape de marginea
drumului, şi punerea lui în imposibilitate de mişcare prin folosirea
unor dispozitive tehnice sau a altor mijloace de blocare.
(8) Imobilizarea unui vehicul se dispune de către poliţistul
rutier, ca urmare a săvârşirii de către conducătorul
acestuia a uneia dintre faptele prevăzute la art. 117 alin. (1).
ART. 97
(1) Pe lângă sancţiunile contravenţionale,
poliţistul rutier dispune, în cazurile prevăzute în prezenta
ordonanţă de urgenţă, şi una dintre următoarele
măsuri tehnico-administrative:
a) reţinerea permisului de conducere şi/sau a certificatului
de înmatriculare ori de înregistrare sau, după caz, a dovezii înlocuitoare
a acestora;
b) retragerea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare
sau înregistrare ori a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare
sau de înregistrare;
c) anularea permisului de conducere.
(2) Reţinerea permisului de conducere ori a certificatului de
înmatriculare sau de înregistrare se face de către poliţistul rutier,
odată cu constatarea faptei, eliberându-se titularului o dovadă
înlocuitoare cu sau fără drept de circulaţie.
(3) Perioada în care titularului permisului de conducere i se interzice
dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai se consideră suspendare,
conform dispoziţiilor art. 96 alin. (2) lit. b).
(4) Retragerea permisului de conducere se dispune de către
poliţia rutieră dacă titularul acestuia a fost declarat inapt
pentru a conduce vehicule pe drumurile publice de către o instituţie
medicală autorizată.
(5) Anularea permisului de conducere se dispune de către
poliţia rutieră pe a cărei rază de competenţă s-a
produs una dintre faptele prevăzute la art. 114.
(6) Procedura aplicării măsurilor administrative se
stabileşte prin regulament.
ART. 98
(1) Amenzile contravenţionale se stabilesc în cuantumul determinat
de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate.
(2) Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim
brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
(3) Contravenţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă
de urgenţă li se stabilesc clase de sancţiuni cărora le
corespunde un număr de puncte-amendă, în funcţie de gravitatea
faptelor şi de pericolul social pe care acestea îl prezintă.
(4) Clasele de sancţiuni sunt următoarele:
a) clasa I - 2 sau 3 puncte-amendă;
b) clasa a II-a - 4 sau 5 puncte-amendă;
c) clasa a III-a - de la 6 la 8 puncte-amendă;
d) clasa a IV-a - de la 9 la 20 puncte-amendă;
e) clasa a V-a - de la 21 la 100 puncte-amendă.
(5) Contravenţiile prevăzute la clasa a V-a de sancţiuni
se aplică persoanelor juridice.
ART. 99
(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu
amenda prevăzută în clasa I de sancţiuni următoarele fapte
săvârşite de către persoane fizice:
1. conducerea unui autovehicul în mod nejustificat cu o viteză cu
cel puţin 10 km/h sub limita minimă obligatorie stabilită pe
tronsonul de drum respectiv;
2. nerespectarea obligaţiei de semnalizare a manevrei de schimbare
a direcţiei de mers;
3. nerespectarea de către pietoni a normelor privind
circulaţia pe drumurile publice;
4. neîndeplinirea obligaţiei proprietarului sau a utilizatorului de
autovehicul de a solicita documentul de constatare a avariilor produse acestuia
în alte împrejurări decât în urma unui accident de circulaţie;
5. nerespectarea normelor privind circulaţia pe drumurile publice
de către conducătorii coloanelor militare, ai grupurilor organizate
autorizate şi cortegiilor;
6. nerespectarea semnificaţiei semnalului luminos intermediar de
forma uneia sau a unor săgeţi de culoare galbenă ori albă
cu vârful orientat în jos spre dreapta, care anunţă schimbarea
semnalului de culoare verde în cazul benzilor cu circulaţie
reversibilă;
7. conducerea unui vehicul avariat peste termenul de 30 de zile de la
data eliberării documentului de constatare a avariei;
8. nerespectarea obligaţiei conducătorului de autovehicul
şi a pasagerilor acestuia de a purta, în timpul deplasării pe
drumurile publice, centura sau dispozitivele de siguranţă omologate;
9. nerespectarea obligaţiei de către conducătorul de
motocicletă sau moped de a purta, în timpul deplasării pe drumurile
publice, casca de protecţie omologată;
10. nerespectarea obligaţiei conducătorului de vehicul de a
lăsa liber traseul tramvaiului la apropierea acestuia, când drumul are o
singură bandă;
11. nerespectarea regulilor de circulaţie de către
conducătorii de animale;
12. nerespectarea obligaţiei de a aplica semnul distinctiv pe
autovehicule conduse de persoane care au mai puţin de un an vechime de la
dobândirea permisului de conducere;
13. lăsarea liberă în timpul conducerii a volanului,
ghidonului sau a manetei de comandă a vehiculului;
14. nerespectarea de către pasageri sau călători a
obligaţiilor ce le revin atunci când se află în vehicule;
15. nerespectarea semnificaţiei culorii galbene a semaforului;
16. conducerea unui vehicul ale cărui plăcuţe cu
numărul de înmatriculare sau de înregistrare sunt deteriorate, murdare ori
acoperite cu gheaţă sau zăpadă de natură a împiedica
identificarea numărului de înmatriculare sau de înregistrare;
17. conducerea unui vehicul pe ale cărui plăcuţe cu
numărul de înmatriculare sau de înregistrare sunt aplicate folii sau alte
dispozitive care nu permit citirea numărului de înmatriculare ori
plăcuţele nu corespund standardelor în vigoare;
18. conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu defecţiuni
tehnice, altele decât cele prevăzute la art. 102 alin. (3) lit. b), ori
care are lipsă unul sau mai multe elemente de caroserie sau aceasta este
deteriorată vizibil.
(2) Amenda contravenţională prevăzută la alin. (1)
se aplică şi conducătorului de autovehicul sau tramvai care
săvârşeşte o faptă pentru care se aplică 2 puncte de
penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. a).
ART. 100
(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu
amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni următoarele
fapte săvârşite de persoane fizice:
1. nerespectarea semnalelor poliţiştilor de frontieră în
punctele de trecere a frontierei de stat a României, ale îndrumătorilor de
circulaţie ai Ministerului Apărării, ale agenţilor de cale
ferată, ale persoanelor desemnate pentru dirijarea circulaţiei, pe
sectoarele de drum pe care se execută lucrări de reabilitare a
acestora, precum şi cele ale patrulelor şcolare de circulaţie
şi ale nevăzătorilor;
2. nerespectarea regulilor de utilizare a mijloacelor de avertizare
sonoră de către conducătorii de vehicule, cu excepţia celor
care conduc autovehicule prevăzute la art. 32 alin. (2) lit. a) şi
b);
3. nerespectarea semnificaţiei indicatoarelor şi marcajelor de
obligare;
4. neîndeplinirea obligaţiei de a solicita autorităţii
competente, în termenul prevăzut de lege, eliberarea unui duplicat al
permisului de conducere sau al certificatului de înmatriculare ori de
înregistrare, în cazul în care acestea au fost declarate furate, pierdute,
deteriorate sau nu mai corespund din punctul de vedere al formei şi
conţinutului celor în vigoare;
5. lipsa dotărilor specifice la autovehiculele destinate
învăţării conducerii auto, prevăzute în reglementările
în vigoare;
6. conducerea unui autovehicul care are montate anvelope cu alte dimensiuni
sau caracteristici decât cele prevăzute în certificatul de înmatriculare
sau de înregistrare ori sunt uzate peste limita admisă;
7. conducerea unui autovehicul care, în mers sau staţionare,
poluează fonic sau emană noxe peste limita legal admisă;
8. nerespectarea traseelor stabilite de poliţia rutieră pentru
pregătirea practică sau susţinerea examenului pentru
obţinerea permisului de conducere;
9. nerespectarea obligaţiei de a circula pe un singur şir,
indiferent de direcţia de deplasare, într-o intersecţie în care
circulă şi tramvaie şi de a lăsa liber traseul tramvaiului
atunci când spaţiul dintre şina din dreapta şi trotuar nu
permite circulaţia pe două şiruri;
10. efectuarea de către conducătorul unui vehicul a unor
activităţi de natură a-i distrage atenţia de la conducere
ori folosirea instalaţiilor de sonorizare la un nivel de zgomot care
afectează deplasarea în siguranţă a lui şi a
celorlalţi participanţi la trafic;
11. nerespectarea obligaţiei ce revine conducătorului de motocicletă
sau moped de a avea în funcţiune, în timpul zilei, luminile de întâlnire
în circulaţia pe drumurile publice;
12. neutilizarea echipamentului de protecţie-avertizare
fluorescent-reflectorizant de către persoana care execută
lucrări în zona drumului public sau de către agentul de cale
ferată care asigură trecerea la nivel;
13. conducerea unui autovehicul care nu este dotat cu trusă
medicală, triunghiuri reflectorizante şi stingător pentru
incendii, omologate.
(2) Amenda contravenţională prevăzută la alin. (1)
se aplică şi conducătorului de autovehicul sau tramvai care
săvârşeşte o faptă pentru care se aplică 3 puncte de
penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. b).
(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu
amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni şi cu
aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a
suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă
de 30 de zile săvârşirea de către conducătorul de
autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:
a) depăşirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea
roşie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferată;
b) neacordarea priorităţii de trecere pietonilor angajaţi
în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special
amenajate şi semnalizate, aflaţi pe sensul de deplasare a
autovehiculului sau tramvaiului;
c) neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor care au
acest drept;
d) nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului;
e) nerespectarea regulilor privind depăşirea;
f) nerespectarea semnalelor, indicaţiilor şi
dispoziţiilor poliţistului rutier aflat în exercitarea
atribuţiilor de serviciu;
g) nerespectarea prevederilor art. 79 alin. (2).
ART. 101
(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu
amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni următoarele
fapte săvârşite de persoane fizice:
1. conducerea unui autovehicul cu permis de conducere a cărui
valabilitate a expirat;
2. conducerea unui autovehicul de către o persoană care nu a preschimbat
permisul de conducere naţional românesc la schimbarea domiciliului sau
reşedinţei, în termenul prevăzut de lege;
3. conducerea unui autovehicul de către o persoană cu
domiciliul în România care nu a preschimbat permisul de conducere obţinut în
alt stat, în termenul prevăzut de lege;
4. neîndeplinirea obligaţiilor de preschimbare a certificatului de
înmatriculare sau de înregistrare a autovehiculului ori remorcii în cazurile
prevăzute de lege;
5. nepăstrarea distanţei laterale suficiente faţă de
vehiculul care circulă din sens opus;
6. nerespectarea de către conducătorul de vehicul a
semnificaţiei indicatoarelor şi marcajelor de interzicere sau
restricţie ori a celor temporare, cu excepţia celor care interzic accesul
sau depăşirea care se încadrează în altă clasă de
sancţiuni;
7. nerespectarea obligaţiei de a permite părăsirea
intersecţiei conducătorului vehiculului rămas în interiorul
acesteia;
8. nerespectarea normelor privind circulaţia bicicletelor şi
mopedelor;
9. nereducerea vitezei în cazurile prevăzute de regulament;
10. montarea la autovehicul, remorcă sau tramvai a luminilor de
altă culoare sau intensitate, a altor lumini ori dispozitive de avertizare
sonoră sau accesorii ori modificări neomologate;
11. circulaţia cu un autovehicul, remorcă sau tramvai cu
defecţiuni la sistemul de iluminare sau de avertizare sonoră ori când
acestea lipsesc;
12. nerespectarea regulilor în cazul imobilizării involuntare în
pasaje subterane şi tuneluri;
13. nerespectarea regulilor privind transportul persoanelor şi al
obiectelor în sau pe vehicule;
14. pornirea de pe loc a autovehiculului sau tramvaiului cu uşile
deschise, circulaţia cu uşile deschise ori deschiderea acestora în
timpul mersului; deschiderea uşilor autovehiculului atunci când acesta
este oprit sau staţionat, fără asigurarea că nu se pune în
pericol siguranţa deplasării celorlalţi participanţi la
trafic;
15. oprirea autovehiculelor destinate transportului public de persoane
în alte locuri decât în staţiile semnalizate ca atare;
16. nerespectarea regulilor privind circulaţia pe benzi;
17. conducerea pe drumurile publice a vehiculelor cu două
roţi, fără a se asigura contactul cu partea carosabilă pe
ambele roţi.
(2) Amenda contravenţională prevăzută la alin. (1)
se aplică şi conducătorului de autovehicul sau tramvai care
săvârşeşte o faptă pentru care se aplică 4 puncte de
penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. c).
(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu
amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni şi cu
aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a
suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile
săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai
a următoarelor fapte:
a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere,
depăşirea sau trecerea la culoarea roşie a semaforului,
dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au
rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;
b) nerespectarea interdicţiei temporare de circulaţie
instituite pe un anumit segment de drum public;
c) nerespectarea regulilor de circulaţie la trecerea unei coloane
oficiale sau intercalarea într-o astfel de coloană;
d) circulaţia pe sens opus, cu excepţia cazurilor în care se
efectuează regulamentar manevra de depăşire.
ART. 102
(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu
amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni următoarele
fapte săvârşite de persoane fizice:
1. conducerea pe drumurile publice a unui vehicul care nu corespunde din
punct de vedere tehnic sau al cărui termen de valabilitate a
inspecţiei tehnice periodice a expirat;
2. conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fără a avea
montată una dintre plăcuţele cu numărul de înmatriculare
sau de înregistrare ori dacă plăcuţele cu numărul de
înmatriculare sau de înregistrare nu sunt fixate în locurile special destinate;
3. conducerea unui vehicul cu tracţiune animală neînregistrat;
4. neefectuarea radierii vehiculelor din evidenţă, în cazurile
şi termenele prevăzute de lege;
5. conducerea unui autovehicul destinat transportului public de persoane
sau de mărfuri fără a deţine atestatul profesional;
6. neefectuarea verificării medicale periodice;
7. neîndeplinirea de către medicul de familie a obligaţiilor
prevăzute la art. 22 alin. (5) în cazul implicării, cu
vinovăţie, a conducătorului de vehicul aflat în evidenţa sa
într-un accident de circulaţie în urma căruia au rezultat numai
pagube materiale;
8. deţinerea simultană a două permise de conducere
naţionale, dintre care unul eliberat de o autoritate competentă
străină;
9. lipirea de afişe, inscripţii sau înscrisuri pe
indicatoarele sau dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutieră,
inclusiv pe suporturile acestora;
10. deţinerea, montarea sau folosirea în circulaţia pe
drumurile publice a mijloacelor speciale de avertizare sonoră sau
luminoasă pe vehiculele care nu au acest drept;
11. deţinerea, montarea sau folosirea în circulaţia pe
drumurile publice a dispozitivelor care perturbă funcţionarea
normală a dispozitivelor de măsurare a vitezei;
12. folosirea nejustificată a mijloacelor speciale de avertizare
luminoase sau sonore de către conducătorii autovehiculelor care au
regim de circulaţie prioritară;
13. nerespectarea semnalelor regulamentare ale agenţilor de cale
ferată la trecerea la nivel;
14. necomunicarea de către proprietarul sau utilizatorul unui
vehicul, la solicitarea poliţiei rutiere, a identităţii
persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul spre a fi condus;
15. neîndeplinirea obligaţiilor ce îi revin conducătorului de
vehicule care efectuează transport public de persoane sau de mărfuri;
16. nerespectarea obligaţiilor ce revin conducătorilor de
vehicule cu tracţiune animală;
17. nerespectarea dispoziţiilor art. 74 privind circulaţia pe
autostrăzi;
18. neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 79 alin. (2)
în cazul implicării conducătorului de autovehicul într-un accident de
circulaţie din care au rezultat numai pagube materiale;
19. efectuarea transportului de mărfuri sau persoane cu
autovehicule şi remorci care circulă în baza autorizaţiei pentru
probe;
20. conducerea unui autovehicul care circulă în baza
autorizaţiei pentru probe în afara judeţului sau a municipiului
Bucureşti în raza căruia îşi are sediul titularul
autorizaţiei;
21. nerespectarea semnificaţiei luminii roşii a dispozitivelor
instalate pentru semnalizarea benzilor cu circulaţie reversibilă;
22. săvârşirea de către conducătorii de vehicule sau
pasagerii acestora de gesturi obscene, proferarea de injurii, adresarea de
expresii jignitoare sau vulgare participanţilor la trafic;
23. aruncarea, lăsarea ori abandonarea pe drumul public de obiecte,
materiale, substanţe sau vehicule, după caz;
24. nerespectarea regulilor privind remorcarea vehiculelor;
25. neprezentarea, în mod nejustificat, în termenul stabilit la unitatea
de poliţie rutieră la care au fost invitate pentru soluţionarea
oricărei probleme legate de calitatea de participant la trafic sau de
proprietar ori utilizator de vehicul;
26. pătrunderea pe drumurile publice modernizate cu un vehicul care
are pe roţi sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabilă
ori din care cad sau se scurg produse, substanţe sau materiale ce pun în
pericol siguranţa circulaţiei;
27. transportul copiilor în vârstă de până la 12 ani sau al
animalelor pe locurile din faţă ale vehiculelor;
28. conducerea autovehiculului cu masa maximă autorizată mai
mare de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu gheaţă, zăpadă
sau polei, fără a avea montate pe roţi lanţuri sau alte
echipamente antiderapante omologate;
29. neaplicarea, în partea din spate a unui autovehicul înmatriculat
într-un stat care nu este semnatar al Convenţiei asupra circulaţiei
rutiere, a semnului distinctiv al statului care a efectuat înmatricularea;
30. staţionarea neregulamentară pe drumurile publice în
condiţii de vizibilitate redusă;
31. lovirea, deteriorarea sau ocolirea porţilor de gabarit
instalate înaintea trecerii la nivel cu calea ferată;
32. lovirea şi/sau deteriorarea pasajelor superioare de pe
drumurile publice, prin nerespectarea gabaritului de liberă trecere
semnalizat corespunzător;
33. montarea pe autovehicul a unui sistem antifurt sonor a cărui
durată a semnalului depăşeşte mai mult de un minut
consecutiv, iar intensitatea semnalului depăşeşte pragul fonic
prevăzut de lege;
34. neaplicarea, în partea din spate a vehiculului care efectuează
transport public de persoane sau de mărfuri, a indicatorului cu limitele
de viteză admise pentru categoria din care face parte vehiculul condus;
35. aplicarea tratamentelor chimice sau a foliilor pe parbriz,
lunetă sau pe geamurile laterale, cu excepţia celor omologate
şi/sau certificate de către autoritatea competentă şi care
sunt marcate corespunzător;
36. aplicarea de afişe, reclame publicitare, înscrisuri sau
accesorii pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale care restrâng sau
estompează vizibilitatea sub limita legal admisă ori împiedică
sau diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi
semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare;
37. încălcarea obligaţiilor referitoare la circulaţia pe
drumurile publice a vehiculelor care transportă produse sau mărfuri
periculoase ori a vehiculelor cu masa şi/sau gabaritul depăşit.
(2) Amenda contravenţională prevăzută la alin. (1)
se aplică şi conducătorului de autovehicul sau tramvai care
săvârşeşte o faptă pentru care se aplică 6 puncte de
penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. d).
(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu
amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu
aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării
dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile
săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai
a următoarelor fapte:
a) conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice, dacă
fapta nu constituie, potrivit legii, infracţiune;
b) conducerea vehiculului cu defecţiuni grave la sistemul de
frânare sau la mecanismul de direcţie, constatate de poliţia
rutieră împreună cu specialiştii Registrului Auto Român;
c) neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele
sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu
lumini roşii şi/sau sonore sunt în funcţiune;
d) nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 35 alin. (3);
e) depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe
sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte
autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice
omologate şi verificate metrologic.
ART. 103
(1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule se
dispune:
a) pentru o perioadă de 30 de zile, dacă titularul permisului
de conducere a săvârşit contravenţii care cumulează 15
puncte de penalizare;
b) pentru o perioadă de 60 de zile, dacă titularul permisului
de conducere cumulează din nou cel puţin 15 puncte de penalizare în
următoarele 12 luni de la data expirării ultimei suspendări a
exercitării dreptului de a conduce.
(2) În cazul în care conducătorul de autovehicul sau tramvai
săvârşeşte, într-un interval de 6 luni de la data restituirii
permisului de conducere, din nou o nouă faptă prevăzută la
art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3) şi art. 102 alin. (3), perioada de
suspendare se majorează cu încă 30 de zile.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2) hotărârea
de suspendare a exercitării dreptului de a conduce se comunică
titularului de către serviciul poliţiei rutiere, care are în
evidenţă contravenientul, în termen de 10 zile de la data
constatării ultimei contravenţii.
(4) Punctele de penalizare se anulează la împlinirea termenului de
6 luni de la data constatării contravenţiei.
(5) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce anulează
toate punctele de penalizare acumulate până în acel moment.
(6) În cazurile prevăzute la alin. (1), contravenientul este
obligat să se prezinte la unitatea de poliţie pe raza căreia
domiciliază sau, după caz, are reşedinţa, în termen de 5
zile de la primirea înştiinţării scrise, pentru a preda permisul
de conducere.
(7) Neprezentarea contravenientului în termenul prevăzut la alin.
(6), în mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare
a exercitării dreptului de a conduce, prevăzută la alin. (1)
lit. a) şi b).
ART. 104
La cererea motivată a titularului permisului de conducere,
perioadele de suspendare se reduc de către şeful poliţiei
rutiere al judeţului sau al municipiului Bucureşti pe raza
căreia a fost săvârşită fapta ori de către şeful
poliţiei rutiere din Inspectoratul General al Poliţiei Române, dar nu
mai puţin de 30 de zile, în condiţiile prevăzute în regulament.
ART. 105
Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda
prevăzută în clasa a V-a de sancţiuni următoarele fapte
săvârşite de către persoane juridice:
1. nesemnalizarea sau semnalizarea necorespunzătoare a drumului
public sau a trecerilor la nivel cu calea ferată, conform standardelor în
vigoare; neînlăturarea obstacolelor care împiedică vizibilitatea
conducătorilor de vehicule la trecerile la nivel cu calea ferată;
2. neîndeplinirea obligaţiilor de instalare a mijloacelor de
semnalizare rutieră, precum şi a dispozitivelor speciale de acest fel;
3. nesemnalizarea sau semnalizarea necorespunzătoare, conform
standardelor în vigoare, a obstacolelor sau lucrărilor aflate în zona
drumului public;
4. neasigurarea stării de viabilitate a părţii carosabile
potrivit standardelor în vigoare, precum şi neluarea măsurilor de
înlăturare a obstacolelor aflate pe partea carosabilă;
5. amplasarea în zona drumului public de dispozitive care pot fi
confundate cu indicatoarele ori instalaţiile care servesc la semnalizarea
rutieră ori realizarea de construcţii sau instalaţii ori crearea
de alte obstacole de natură să le limiteze vizibilitatea sau
eficacitatea;
6. instituirea de restricţii de circulaţie pe drumurile
publice fără autorizaţia administratorului drumului şi
avizul poliţiei rutiere;
7. nerespectarea termenelor şi condiţiilor stabilite de
administratorul drumului public şi de poliţia rutieră privind
amplasarea şi executarea de lucrări în zona drumului public;
8. nerespectarea obligaţiilor de către executant sau,
după caz, beneficiar ca, după terminarea lucrărilor în partea
carosabilă, acostament sau trotuar, să readucă drumul public cel
puţin la starea iniţială;
9. neîndeplinirea obligaţiilor ce le revin, potrivit normelor
legale, în legătură cu vehiculele şi conducătorii acestora;
10. necomunicarea, în termen, la cererea poliţiei rutiere, a
identităţii persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul
pentru a fi condus pe drumurile publice;
11. lipsa dotărilor specifice obligatorii pentru admiterea şi
menţinerea în circulaţie a vehiculelor;
12. neasigurarea însoţirii deplasării vehiculelor care
efectuează transport de mărfuri sau produse periculoase, precum
şi a celor cu mase sau gabarite depăşite;
13. nerespectarea obligaţiei de a echipa personalul de
execuţie a lucrărilor în zona drumului public cu echipamente de
protecţie-avertizare fluorescent-reflectorizant;
14. amplasarea staţiilor mijloacelor de transport public de
persoane fără avizul poliţiei rutiere;
15. nerespectarea obligaţiilor de a efectua orele de educaţie
rutieră în unităţile de învăţământ;
16. practicarea actelor de comerţ pe trotuar, pe acostament sau pe
partea carosabilă, iar în afara localităţilor, în zona de
siguranţă a drumului public;
17. refuzul nejustificat de a înmatricula sau de a înregistra un vehicul
ori de a elibera plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de
înregistrare ori de a menţiona în certificatul de înmatriculare datele de
identificare a utilizatorului;
18. neîndeplinirea, de către proprietarul sau deţinătorul
mandatat al vehiculului, a obligaţiei de a solicita autorităţii
competente înscrierea în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a
datelor de identificare a utilizatorului;
19. neîndeplinirea obligaţiilor ce revin organizatorilor
întrecerilor autorizate de a lua toate măsurile necesare pentru
desfăşurarea în siguranţă a acestora, precum şi pentru
protecţia celorlalţi participanţi la trafic;
20. neîndeplinirea obligaţiei, de către autorităţile
publice locale, de a efectua amenajări rutiere destinate circulaţiei
pietonilor, bicicliştilor, vehiculelor cu tracţiune animală
şi calmării traficului, precum şi nesemnalizarea sau
semnalizarea necorespunzătoare a acestora;
21. încredinţarea unui vehicul destinat transportului public de
persoane sau de mărfuri pentru a fi condus pe drumurile publice de
către un conducător de autovehicul sau tramvai care nu are atestat
profesional;
22. dispunerea efectuării transportului de mărfuri şi
produse periculoase sau a vehiculelor cu masa şi/sau gabaritul depăşit
fără autorizaţie specială emisă în condiţiile
legii ori pe alte trasee decât cele stabilite de autoritatea competentă;
23. neîndeplinirea obligaţiei de înştiinţare a
poliţiei rutiere de pe a cărei rază de competenţă
pleacă transportul de mărfuri sau produse periculoase cu privire la
traseul stabilit şi localitatea de destinaţie;
24. neîndeplinirea obligaţiei de către autorităţile
administraţiei publice locale de a amenaja drumuri laterale în
condiţiile art. 71 alin. (2);
25. nerespectarea obligaţiei administratorului drumului public sau
autorităţii publice locale de a executa sau, după caz, de a
desfiinţa amenajările rutiere, în termenul stabilit împreună cu
poliţia rutieră;
26. punerea în aplicare a planurilor de urbanism generale, zonale sau de
detaliu, fără ca acestea să fie avizate în prealabil de
către administratorul drumului public şi poliţia rutieră;
27. încălcarea dispoziţiilor legale privind efectuarea de
modificări şi completări în certificatul de înmatriculare sau de
înregistrare ori în cartea de identitate a vehiculului, precum şi
verificarea tehnică periodică a acestuia fără solicitarea
prezentării de către proprietar a dovezii existenţei
asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse
terţilor prin accidente de autovehicule;
28. neîndeplinirea obligaţiei de întreţinere a drumului public
pe timp de iarnă, potrivit reglementărilor în vigoare.
ART. 106
(1) În cazurile prevăzute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin.
(3), art. 102 alin. (3) şi art. 107 conducătorul de autovehicul sau
tramvai trebuie să se prezinte obligatoriu, conform convocării,
pentru verificarea cunoaşterii regulilor de circulaţie.
(2) În cazul nepromovării testului de cunoaştere a regulilor
de circulaţie, perioada de suspendare se prelungeşte până la
promovarea testului.
ART. 107
Sancţiunile prevăzute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin.
(3), art. 102 alin. (3), art. 103 alin. (2) şi la art. 106 se aplică
şi instructorului auto atestat, aflat în procesul de instruire
practică a persoanelor pentru obţinerea permisului de conducere, ori
examinatorului aflat în timpul desfăşurării probei practice a
examenului pentru obţinerea permisului de conducere.
ART. 108
(1) Săvârşirea de către conducătorul de autovehicul
sau tramvai a uneia sau mai multor contravenţii atrage, pe lângă
sancţiunea amenzii, şi aplicarea unui număr de puncte de
penalizare, după cum urmează:
a) 2 puncte de penalizare pentru săvârşirea următoarelor
fapte:
1. folosirea incorectă a luminilor de drum la întâlnirea cu un
autovehicul care circulă din sens opus;
2. folosirea telefoanelor mobile în timpul conducerii, cu excepţia
celor prevăzute cu dispozitive de tip "mâini libere";
3. nerespectarea obligaţiei de a purta, în timpul circulaţiei
pe drumurile publice, centura de siguranţă ori căştile de
protecţie omologate, după caz;
4. depăşirea cu 10-20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul
de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus,
constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi
verificate metrologic;
5. circulaţia pe un sector de drum pe care accesul este interzis;
6. nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi,
schimbarea benzii de circulaţie sau a direcţiei de mers;
7. nerespectarea obligaţiei de a folosi luminile de întâlnire
şi pe timpul zilei, pe autostrăzi, drumuri expres şi pe drumuri
naţionale europene (E);
8. staţionarea neregulamentară;
9. refuzul înmânării actului de identitate, a permisului de
conducere, a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare, a celorlalte
documente prevăzute de lege, la cererea poliţistului rutier, precum
şi refuzul de a permite verificarea vehiculului;
b) 3 puncte de penalizare pentru săvârşirea următoarelor
fapte:
1. oprirea nejustificată sau circulaţia pe banda de
urgenţă a autostrăzilor ori oprirea pe partea carosabilă a
drumurilor expres sau a drumurilor naţionale europene (E);
2. depăşirea cu 21-30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul
de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus,
constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi
verificate metrologic;
3. nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi,
schimbarea benzii de circulaţie sau a direcţiei de mers, dacă
prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul
sau alte pagube materiale;
4. nepăstrarea unei distanţe corespunzătoare
faţă de vehiculul care îl precede, dacă prin aceasta s-a produs
un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube
materiale;
5. nerespectarea semnificaţiei indicatorului "ocolire",
instalat pe refugiul staţiilor de tramvai;
6. pătrunderea într-o intersecţie atunci când circulaţia
în interiorul acesteia este blocată;
c) 4 puncte de penalizare pentru săvârşirea următoarelor
fapte:
1. nerespectarea obligaţiilor care îi revin în cazul vehiculelor
rămase în pană sau avariate;
2. nerespectarea semnificaţiei indicatorului "STOP";
3. depăşirea cu 31-40
km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din
care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu
mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic;
4. circulaţia în timpul nopţii sau ziua, pe timp de
ceaţă, ninsoare abundentă sau ploaie torenţială, cu un
autovehicul fără lumini sau fără semnalizare
corespunzătoare;
5. conducerea unui autovehicul sau tractarea unei remorci atunci când
dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare este
eliberată fără drept de circulaţie sau durata acesteia a
expirat;
d) 6 puncte de penalizare pentru săvârşirea următoarelor
fapte:
1. refuzul de a permite imobilizarea vehiculului sau verificarea
tehnică a acestuia;
2. nerespectarea semnificaţiei semnalelor regulamentare ale
agenţilor de cale ferată care dirijează circulaţia la
trecerile la nivel cu calea ferată;
3. depăşirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul
de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus,
constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi
verificate metrologic;
4. conducerea unui vehicul înmatriculat sau înregistrat care nu are
montată una dintre plăcuţele cu numărul de înmatriculare
sau de înregistrare;
5. circulaţia sau staţionarea pe spaţiul interzis care
separă sensurile de circulaţie pe autostradă;
6. staţionarea ori parcarea autovehiculelor pe autostradă în
alte locuri decât cele special amenajate şi semnalizate;
7. executarea pe autostradă
a manevrei de întoarcere sau de mers înapoi, circulaţia sau traversarea de
pe un sens de circulaţie pe celălalt prin zonele interzise, respectiv
prin zona mediană sau racordurile dintre cele două părţi
carosabile;
8. nerespectarea semnificaţiei indicatoarelor Trecere la nivel cu o
cale ferată simplă, fără bariere; Trecere la nivel cu o
cale ferată dublă, fără bariere sau Oprire, instalate la
trecerea la nivel cu o cale ferată;
9. schimbarea direcţiei de mers prin viraj spre stânga, dacă
prin aceasta se încalcă marcajul longitudinal continuu care separă
sensurile de circulaţie;
10. pătrunderea într-o intersecţie dirijată prin
semafoare, dacă prin aceasta se produce blocarea circulaţiei în
interiorul intersecţiei.
(2) Procedura de înregistrare a punctelor de penalizare se
stabileşte prin regulament.
ART. 109
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor
se fac direct de către poliţistul rutier, iar în punctele de trecere
a frontierei de stat a României, de către poliţiştii de
frontieră.
(2) Constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul
unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi
verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare
a contravenţiei.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal se poate
încheia şi în lipsa contravenientului, după stabilirea
identităţii conducătorului de vehicul, menţionându-se aceasta
în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de
către martori.
(4) Forma şi conţinutul procesului-verbal de constatare a
contravenţiei se stabilesc prin regulament.
(5) Contravenientul, cu excepţia persoanei juridice, poate achita,
în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data primirii
procesului-verbal de constatare a contravenţiei, jumătate din minimul
amenzii prevăzute de lege.
(6) Pentru amenzile contravenţionale în cuantum de până la 20
puncte-amendă, contravenientul poate achita pe loc agentului constatator
jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege.
(7) În cazul prevăzut la alin. (6), agentul constatator
eliberează contravenientului chitanţa reprezentând contravaloarea
amenzii, în care se menţionează data, numele şi prenumele contravenientului,
fapta săvârşită, actul normativ care stabileşte şi
sancţionează contravenţia, numele, prenumele şi
semnătura agentului constatator, nemaifiind necesară încheierea
procesului-verbal de constatare a contravenţiei dacă nu se dispune
şi o sancţiune contravenţională complementară.
(8) Amenzile privind circulaţia pe drumurile publice se fac venit
integral la bugetele locale. Amenzile cuvenite bugetelor locale se achită
la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. sau la
casieriile autorităţilor administraţiei publice locale ori ale
altor instituţii publice abilitate să administreze veniturile
bugetelor locale, indiferent de localitatea pe a cărei rază
funcţionează acestea, de cetăţenia, domiciliul sau de
reşedinţa contravenientului ori de locul săvârşirii
contravenţiei, precum şi la ghişeul unic din punctele de trecere
a frontierei de stat a României. O copie de pe chitanţă se predă
de către contravenient agentului constatator sau se trimite prin
poştă organului din care acesta face parte, în termenul prevăzut
de lege.
(9) Prevederile prezentei ordonanţe de
urgenţă referitoare la contravenţii se completează cu cele
ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările
ulterioare, dacă prin prezenta ordonanţă de urgenţă nu
se dispune altfel.
ART. 110
În cazul în care împotriva titularului permisului de conducere s-a luat
măsura de siguranţă prevăzută la art. 112 lit. c) din
Codul penal, suspendarea exercitării dreptului de a conduce se dispune pe
întreaga perioadă cât durează interzicerea dreptului de a exercita
profesia sau ocupaţia de conducător de autovehicul.
ART. 111
(1) Permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia se reţine
în următoarele cazuri:
a) la cumularea a cel puţin 15 puncte de penalizare;
b) când titularul acestuia a săvârşit una dintre
infracţiunile prevăzute la art. 85, art. 86 alin. (2), art. 87 alin.
(1), (2), (4) şi (5), art. 89 alin. (1), art. 90 alin. (1) şi la art.
92 alin. (3) şi (5);
c) la săvârşirea uneia dintre contravenţiile
prevăzute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3)
şi la art. 115 alin. (1);
d) când titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce
autovehicule sau tramvaie;
e) când prezintă modificări, ştersături sau
adăugări, este deteriorat ori se află în mod nejustificat asupra
altei persoane;
f) când perioada de valabilitate a expirat.
(2) La reţinerea permisului de conducere, în cazurile
prevăzute la alin. (1), titularului acestuia i se eliberează o
dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulaţie.
(3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi la
art. 102 alin. (3), dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează
fără drept de circulaţie.
(4) Permisul de conducere al conducătorului de autovehicul sau
tramvai, implicat într-un accident de circulaţie din care a rezultat
uciderea sau vătămarea corporală gravă a unei persoane, se
reţine de către poliţia rutieră dacă autorul
accidentului a încălcat o regulă de circulaţie dintre cele
prevăzute la art. 102 alin. (3), eliberându-se dovadă înlocuitoare
fără drept de circulaţie. Dacă regula de circulaţie
încălcată este una dintre cele prevăzute la art. 100 alin. (3)
şi la art. 101 alin. (3), dovada înlocuitoare a permisului de conducere se
eliberează cu drept de circulaţie pentru o perioadă de 15 zile.
(5) În situaţiile prevăzute la art. 85, art. 86 alin. (2),
art. 90 alin. (1), art. 100 alin. (3) şi la art. 101 alin. (3), dovada
înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează cu drept de
circulaţie pentru o perioadă de 15 zile.
(6) Pentru cazurile prevăzute la alin. (4) teza a II-a şi
alin. (5), dreptul de circulaţie se poate prelungi, din 30 în 30 de zile,
pe toată perioada urmăririi penale de către şeful
poliţiei rutiere pe raza căreia s-a comis fapta, la propunerea
procurorului care efectuează urmărirea penală sau care
exercită supravegherea cercetării penale ori la propunerea
instanţei de judecată care soluţionează cauza penală
ori plângerea introdusă împotriva procesului-verbal de constatare a
contravenţiei, până la rămânerea definitivă şi
irevocabilă a hotărârii judecătoreşti.
(7) Decizia şefului poliţiei rutiere privind prelungirea
dreptului de circulaţie poate fi atacată la instanţa de
contencios administrativ competentă de orice persoană
interesată. Procedura prealabilă nu este obligatorie.
ART. 112
(1) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori dovada
înlocuitoare a acestuia se reţine de către poliţia rutieră
în următoarele cazuri:
a) vehiculul nu are efectuată inspecţia tehnică
periodică valabilă;
b) nu sunt respectate normele tehnice constructive referitoare la
transportul produselor periculoase;
c) vehiculul circulă noaptea fără faruri sau lămpi
de semnalizare, dispozitivele de iluminare şi semnalizare luminoase,
mijloacele fluorescent-reflectorizante, prevăzute în normele tehnice în
vigoare;
d) vehiculul circulă cu defecţiuni majore la sistemele de
iluminare-semnalizare sau cu alte dispozitive decât cele omologate;
e) sistemul de frânare de serviciu este defect;
f) sistemul de frânare de ajutor sau de staţionare este defect;
g) mecanismul de direcţie prezintă uzuri peste limitele
admise;
h) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele
prevăzute în cartea de identitate a vehiculului, prezintă
tăieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal
admisă;
i) zgomotul în mers sau staţionare depăşeşte limita
legal admisă pentru tipul respectiv de vehicul;
j) motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise;
k) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintă
uzuri pronunţate ori nu sunt compatibile, fiind de natură să
provoace desprinderea remorcii sau dezechilibrarea ansamblului;
l) autovehiculul sau tramvaiul are aplicate pe parbriz, lunetă sau
geamurile laterale afişe sau reclame publicitare, folii neomologate
şi/sau nemarcate corespunzător ori accesorii care restrâng sau
estompează vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cât
şi din exterior;
m) autovehiculul are aplicat pe partea frontală şi/sau
posterioară a acestuia afişe, înscrisuri sau reclame care
diminuează eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi semnalizare
luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare;
n) autovehiculul prezintă scurgeri semnificative de carburant sau
lubrifiant;
o) plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de
înregistrare nu sunt conforme cu standardul ori au aplicate dispozitive de
iluminare, altele decât cele omologate;
p) datele din certificatul de înmatriculare sau de înregistrare nu
concordă cu caracteristicile tehnice ale vehiculului;
r) vehiculul nu a fost radiat din circulaţie în cazurile
prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă;
s) vehiculul nu este asigurat de răspundere civilă în caz de
pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie, conform legii;
t) deţinătorul vehiculului nu a preschimbat certificatul de
înmatriculare sau de înregistrare, în conformitate cu prevederile legale;
u) vehiculul nu are montată una dintre plăcuţele cu
numărul de înmatriculare sau de înregistrare;
v) vehiculul are lipsă elemente ale caroseriei ori aceasta este
într-o stare avansată de degradare;
x) lipsa dotărilor obligatorii pe autovehicule destinate
învăţării conducerii autovehiculelor în procesul instruirii
persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere, prevăzute
de reglementările în vigoare.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), e), g),
k), o), p), r) şi s), la reţinerea certificatului de înmatriculare
sau de înregistrare, poliţistul rutier eliberează conducătorului
de vehicul o dovadă înlocuitoare fără drept de circulaţie,
iar în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), d), f), h), i), j), l),
m), n), t), u), v) şi x), o dovadă înlocuitoare cu drept de
circulaţie pentru 15 zile.
(3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b), o), p), r)
şi s), odată cu reţinerea certificatului de înmatriculare
poliţistul rutier retrage şi plăcuţele cu numărul de
înmatriculare sau de înregistrare.
(4) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare şi
plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare, cu
excepţia celor care nu corespund standardelor, se restituie proprietarului
sau utilizatorului vehiculului de către poliţia rutieră, la
prezentarea de către acesta a dovezii încetării motivului pentru care
documentul a fost reţinut, în condiţiile prevăzute în
regulament.
ART. 113
(1) Permisul de conducere se restituie titularului:
a) la expirarea perioadei de suspendare;
b) când, în condiţiile art. 96 alin. (4), s-a hotărât că
exercitarea dreptului de a conduce nu se suspendă;
c) la încetarea măsurii de siguranţă prevăzute la
art. 112 lit. c) din Codul penal;
d) în baza rezoluţiei sau, după caz, a ordonanţei
procurorului prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea
de sub urmărirea penală sau încetarea urmăririi penale;
e) în baza hotărârii judecătoreşti rămase definitive
prin care s-a dispus achitarea inculpatului ori procesul-verbal de constatare a
contravenţiei a fost anulat;
f) la încetarea cauzelor pentru care a fost retras permisul de conducere
în condiţiile art. 97 alin. (4), certificată printr-un act
medico-legal.
(2) Permisul de conducere se restituie de către poliţia
rutieră în condiţiile stabilite în regulament.
ART. 114
(1) Anularea permisului de conducere se dispune în următoarele
cazuri:
a) titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotărâre
judecătorească rămasă definitivă pentru o
infracţiune care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea
corporală a unei persoane, săvârşită ca urmare a
nerespectării regulilor de circulaţie;
b) titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o
hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru
infracţiunile prevăzute la art. 85, art. 86 alin. (2), art. 87 alin.
(1), (2), (4) şi (5), art. 89 alin. (1) şi (2), art. 90 alin. (1)
şi la art. 92 alin. (3);
c) permisul de conducere a fost obţinut în perioada în care
titularul se afla în urmărire penală pentru săvârşirea
uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 24 alin. (6);
d) titularului permisului de conducere i s-a aplicat, printr-o
hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pedeapsa
complementară a interzicerii exercitării profesiei sau ocupaţiei
de conducător de vehicule, prevăzută la art. 64 lit. c) din
Codul penal;
e) permisul de conducere a fost obţinut cu încălcarea normelor
legale, situaţie constatată de instanţa competentă.
(2) Permisul de conducere se anulează şi în cazul în care
titularul acestuia a decedat.
(3) Procedura anulării permisului de conducere se stabileşte
prin regulament.
ART. 115
(1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce sau anularea
permisului de conducere se dispune de către poliţia rutieră din
cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi în cazul în care
împotriva titularului acestuia s-a hotărât o astfel de măsură de
către o autoritate străină competentă pentru o faptă săvârşită
pe teritoriul altui stat, în condiţiile stabilite prin Convenţia
europeană cu privire la efectele internaţionale ale interzicerii
exercitării dreptului de a conduce un vehicul cu motor, adoptată la
Bruxelles la 3 iunie 1976, ratificată de România prin Legea nr. 126/1997.
(2) Hotărârea asupra suspendării exercitării dreptului de
a conduce un vehicul sau anulării permisului de conducere se comunică
titularului de către poliţia rutieră care a dispus măsura.
ART. 116
(1) Persoana al cărei permis de conducere a fost anulat ca urmare a
rămânerii definitive a unei hotărâri judecătoreşti de
condamnare pentru una dintre faptele prevăzute la art. 114 alin. (1)
şi la art. 115 alin. (1) se poate prezenta la examen pentru obţinerea
unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior,
dacă:
a) au trecut 6 luni de la data executării pedepsei amenzii sau a
pedepsei în regim de privare de libertate ori la locul de muncă;
b) a trecut un an de la data graţierii pedepsei sau a
rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care
s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei ori
suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
c) a intervenit amnistia;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia sau ocupaţia de
conducător de autovehicule, prevăzută la art. 64 lit. c) din
Codul penal, a expirat sau a fost revocată.
(2) Persoana căreia i-a fost anulat permisul de conducere, înainte
de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ca
urmare a săvârşirii, într-un interval de 6 luni de la restituirea
permisului de conducere, a unei fapte care atrăgea suspendarea
exercitării dreptului de a conduce, se poate prezenta la examen în vederea
obţinerii unui nou permis de conducere, fără a fi necesară
trecerea vreunui termen de la data aplicării măsurii administrative.
(3) Pentru prezentarea la examen în vederea obţinerii unui nou
permis de conducere, persoana aflată în una dintre situaţiile
prevăzute la alin. (1) şi (2) trebuie să facă dovada
că:
a) este aptă din punct de vedere medical şi psihologic;
b) nu a fost condamnată prin hotărâre judecătorească
rămasă definitivă pentru una dintre infracţiunile
prevăzute la art. 24 alin. (6), cu excepţia cazurilor în care a intervenit
una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1).
ART. 117
(1) Imobilizarea unui vehicul se dispune de către poliţistul
rutier în cazul săvârşirii de către conducătorul acestuia a
uneia dintre următoarele fapte:
a) conducerea unui vehicul neînmatriculat sau neînregistrat ori cu
număr de înmatriculare sau de înregistrare fals ori fără a avea
montate plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de
înregistrare;
b) conducerea unui vehicul a cărui stare tehnică pune în
pericol grav siguranţa circulaţiei, deteriorează drumul public
sau afectează mediul;
c) conducerea unui vehicul cu încălcarea regulilor referitoare la
transportul mărfurilor periculoase ori cu gabarite şi/sau mase
depăşite;
d) conducerea unui vehicul despre care există date sau indicii
că face obiectul unei fapte de natură penală;
e) refuză să se legitimeze;
f) se află sub influenţa băuturilor alcoolice, a
produselor sau substanţelor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte
similare acestora, iar conducerea vehiculului nu poate fi asigurată de o
altă persoană;
g) nu respectă timpii de conducere şi de odihnă
prevăzuţi de lege.
(2) Imobilizarea unui vehicul se dispune şi în cazul în care
conducătorul acestuia ori unul dintre pasageri săvârşeşte o
faptă de natură penală sau este urmărit pentru
săvârşirea unei infracţiuni.
(3) Pentru oprirea forţată sau imobilizarea în cazurile
prevăzute la alin. (1) şi (2), poliţia rutieră poate
utiliza dispozitive speciale omologate.
(4) Procedura de imobilizare a vehiculelor în cazurile prevăzute la
alin. (1) şi (2) se stabileşte prin regulament.
CAP. VIII
Căi de atac împotriva procesului-verbal de constatare a
contravenţiei
ART. 118
(1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor se
poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la serviciul
poliţiei rutiere în a cărui rază de competenţă a fost
constatată fapta.
(2) Plângerea suspendă executarea amenzilor şi a
sancţiunilor contravenţionale complementare de la data
înregistrării acesteia până la data rămânerii definitive a
hotărârii judecătoreşti.
(3) Când dovada înlocuitoare a permisului de conducere a fost
eliberată fără drept de circulaţie, la data depunerii
plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei,
şeful poliţiei rutiere pe raza căreia a fost
săvârşită fapta menţionează pe dovadă că
titularul permisului are drept de circulaţie pentru o perioadă de 30
de zile.
(4) Prelungirea dreptului de circulaţie se face de către
şeful poliţiei rutiere a judeţului sau a municipiului
Bucureşti ori înlocuitorul acestuia sau de către şeful
poliţiei rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei
Române ori adjunctul acestuia, pe a cărei rază de competenţă
a fost săvârşită contravenţia, din 30 în 30 de zile, în
baza unui certificat eliberat de instanţa de judecată care
confirmă că dosarul este în curs de soluţionare, până la
rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.
(5) Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit în termen instanţei
de judecată pe raza căreia a fost săvârşită fapta.
ART. 119
În cazul în care fapta unui conducător de autovehicul sau tramvai a
avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie, instanţa de
judecată învestită cu soluţionarea cauzei va cita unitatea de
poliţie din care face parte agentul constatator, părţile
implicate în eveniment şi societatea de asigurare.
ART. 120
(1) Procesul-verbal neatacat în termen de 15 zile de la data
comunicării acestuia ori, după caz, a rămânerii definitive a
hotărârii judecătoreşti prin care s-a respins plângerea
constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
(2) Procesele-verbale ale cetăţenilor străini sau ale
cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, devenite
titlu executoriu, se comunică de către poliţia rutieră pe
raza căreia s-a produs fapta, pentru executare, poliţiei rutiere din
cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.
(3) Poliţia rutieră din cadrul Inspectoratului General al
Poliţiei Române comunică în scris Inspectoratului General al
Poliţiei de Frontieră, în cel mult 6 luni de la primirea titlului
executoriu, numele şi prenumele contravenientului, numărul
paşaportului şi al procesului-verbal de constatare a
contravenţiei, precum şi suma datorată, pentru a fi luate în
evidenţă şi a fi condiţionată intrarea pe teritoriul
României a contravenientului.
ART. 121
(1) În cazul în care instanţa învestită cu soluţionarea
cauzei a respins plângerea contravenientului împotriva procesului-verbal de
constatare a contravenţiei, sancţiunea contravenţională,
inclusiv cea complementară, îşi produce efectele după data
rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti şi
expirarea valabilităţii dovezii înlocuitoare a permisului de
conducere.
(2) Executarea sancţiunii contravenţionale complementare se
prescrie în acelaşi termen în care se prescrie sancţiunea
contravenţională principală.
CAP. IX
Atribuţii ale unor ministere şi ale altor autorităţi
ale administraţiei publice
ART. 122
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului are
următoarele atribuţii:
a) ia măsuri pentru menţinerea permanentă în stare
tehnică bună a drumurilor pe care le administrează;
b) ia măsuri pentru instalarea, aplicarea şi întreţinerea
mijloacelor de semnalizare rutieră, precum şi a echipamentelor
destinate siguranţei circulaţiei pe drumurile din administrarea sa,
cu respectarea standardelor în vigoare;
c) autorizează efectuarea lucrărilor în zonele de
siguranţă şi protecţie a drumurilor din administrarea sa,
verifică modul de executare şi respectarea termenelor stabilite;
d) stabileşte condiţiile tehnice şi metodologia de
omologare şi certificare a echipamentelor, pieselor de schimb şi
materialelor de exploatare pentru vehicule;
e) autorizează înfiinţarea şi funcţionarea
staţiilor de inspecţie tehnică periodică,
supraveghează şi controlează activitatea acestora şi
atestă personalul care efectuează inspecţia tehnică
periodică;
f) stabileşte norme metodologice şi organizează
pregătirea, examinarea şi atestarea profesională a
instructorilor şi profesorilor de legislaţie în domeniul
pregătirii candidaţilor pentru obţinerea permisului de
conducere, în condiţiile legii;
g) stabileşte condiţiile tehnice şi metodologice de
omologare pentru circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor, de
inspecţie tehnică periodică, de certificare a
autenticităţii, de identificare, precum şi de verificare
tehnică în trafic a vehiculelor;
h) autorizează înfiinţarea şi funcţionarea
şcolilor pentru pregătirea conducătorilor de autovehicule
şi tramvaie;
i) stabileşte norme obligatorii privind organizarea şi
desfăşurarea transporturilor rutiere şi controlează
respectarea acestora;
j) elaborează reglementări specifice în domeniul
transporturilor rutiere;
k) omologhează vehicule pentru circulaţie;
l) certifică şi/sau omologhează echipamentele, piesele de
schimb şi materialele de exploatare pentru vehiculele fabricate în
ţară sau importate;
m) autorizează agenţii economici care
desfăşoară activităţi de reparaţii, de
reglări, de modificări constructive, de reconstrucţie a
vehiculelor, precum şi de dezmembrare a acestora;
n) asigură efectuarea certificării autenticităţii
sau a identificării vehiculelor rutiere, în vederea înmatriculării
acestora;
o) asigură eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor
rutiere;
p) stabileşte normele metodologice şi organizează
pregătirea şi examinarea conducătorilor auto, în vederea
obţinerii certificatelor de atestare profesională.
ART. 123
Ministerul Apărării are următoarele atribuţii:
a) îndrumă, supraveghează şi controlează
circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor aparţinând acestui
minister şi controlează respectarea de către conducătorii
de vehicule din subordine a regulilor de circulaţie;
b) cooperează cu poliţia rutieră pentru realizarea
acţiunilor de însoţire a coloanelor oficiale militare, precum şi
a vehiculelor din parcul propriu;
c) înregistrează vehiculele din parcul propriu şi ţine
evidenţa acestora;
d) pregăteşte personalul din subordine pentru conducerea
vehiculelor ministerului şi autorizează personalul didactic din
şcolile de pregătire a conducătorilor auto din sistemul propriu,
în vederea obţinerii permisului de conducere;
e) organizează şi execută inspecţia tehnică periodică
a vehiculelor din unităţile aflate în subordinea sa;
f) elaborează, împreună cu Ministerul Administraţiei
şi Internelor, norme privind condiţiile în care pot circula pe drumul
public vehiculele speciale de luptă din parcul propriu;
g) elaborează, împreună cu Ministerul Administraţiei
şi Internelor, norme privind controlul circulaţiei autovehiculelor
aparţinând Ministerului Apărării şi însoţirea
coloanelor militare.
ART. 124
Ministerul Educaţiei şi Cercetării are următoarele
atribuţii:
a) asigură, prin programa şcolară, educaţia
rutieră a preşcolarilor şi elevilor din
învăţământul preuniversitar;
b) asigură, în unităţile de învăţământ
specializate, pregătirea cursanţilor în vederea obţinerii
permisului de conducere;
c) îndrumă, coordonează şi controlează, prin
inspectoratele şcolare, activitatea de educaţie rutieră în
unităţile de învăţământ, inclusiv de pregătire
şi de perfecţionare a cadrelor didactice desemnate să execute
astfel de activităţi;
d) asigură materialul didactic pentru laboratoarele de
educaţie rutieră şi parcurile-şcoală proprii de
circulaţie.
ART. 125
Ministerul Sănătăţii Publice are următoarele
atribuţii:
a) elaborează norme referitoare la examinarea medicală a
candidaţilor la examenul pentru obţinerea permisului de conducere
şi a conducătorilor de vehicule;
b) stabileşte măsurile ce trebuie luate de unităţile
sanitare, în scopul prevenirii accidentelor de circulaţie generate de
cauze medicale;
c) elaborează norme privind examinarea medicală şi
psihologică, recoltarea şi analiza probelor biologice în vederea
stabilirii alcoolemiei, consumului de produse sau substanţe stupefiante
ori de medicamente cu efecte similare de natură să influenţeze
comportamentul conducătorilor de vehicule;
d) stabileşte semnul distinctiv ce se aplică pe ambalajul
medicamentelor contraindicate conducerii vehiculelor;
e) stabileşte şi certifică conţinutul truselor
medicale de prim ajutor.
ART. 126
Comisia pentru Supraveghere a Asigurărilor împreună cu
poliţia rutieră întocmesc programe de prevenţie rutieră
şi îndrumă, coordonează şi controlează modul de
aplicare a acestora. Fondurile necesare desfăşurării acestor
programe se asigură de către Comisia de Supraveghere a
Asigurărilor împreună cu societăţile de asigurare
autorizate.
ART. 127
(1) În scopul coordonării unei strategii unitare, multidisciplinare
în domeniul siguranţei circulaţiei rutiere, în subordinea Guvernului
funcţionează Consiliul Interministerial pentru Siguranţa
Rutieră*).
(2) Atribuţiile Consiliului Interministerial pentru Siguranţa
Rutieră se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
_____________
*) În prezent, potrivit art.
1 din Hotărârea Guvernului nr. 437/1995 privind
înfiinţarea Consiliului Interministerial pentru Siguranţa
Rutieră, acesta este organ consultativ al Guvernului, care asigură
concepţia de ansamblu şi coordonarea pe plan naţional a
activităţilor privind îmbunătăţirea fluenţei
circulaţiei şi siguranţei rutiere.
ART. 128
(1) Autorităţile administraţiei publice locale au
următoarele atribuţii:
a) iau măsuri pentru menţinerea permanentă în stare
tehnică bună a drumurilor pe care le administrează, precum
şi pentru iluminarea corespunzătoare a acestora, conform legii;
b) iau măsuri pentru instalarea, aplicarea şi
întreţinerea mijloacelor de semnalizare rutieră şi a
echipamentelor destinate siguranţei circulaţiei, conform standardelor
în vigoare, ţinând evidenţa acestora;
c) întocmesc şi actualizează planurile de organizare a
circulaţiei pentru localităţile urbane şi iau măsuri
pentru realizarea lucrărilor ce se impun în vederea asigurării
fluenţei şi siguranţei traficului, precum şi a reducerii
nivelurilor de emisii poluante, cu avizul poliţiei rutiere;
d) stabilesc reglementări referitoare la regimul de acces şi
circulaţie, staţionare şi parcare pentru diferite categorii de
vehicule, cu avizul poliţiei rutiere;
e) iau măsuri pentru amenajarea de trotuare şi drumuri
laterale pentru circulaţia pietonilor, vehiculelor cu tracţiune
animală, a tractoarelor, de piste pentru biciclete, precum şi de
benzi destinate exclusiv transportului public de persoane pe drumurile pe care
le administrează, cu avizul poliţiei rutiere;
f) înregistrează şi ţin evidenţa vehiculelor
nesupuse înmatriculării;
g) iau măsuri pentru ridicarea şi depozitarea, în spaţii
special amenajate, a autovehiculelor, remorcilor, caroseriilor sau
subansamblurilor acestora, devenite improprii din punct de vedere tehnic pentru
a circula pe drumurile publice, abandonate sau părăsite pe domeniul
public;
h) iau măsuri pentru asigurarea spaţiului şi
depozitării vehiculelor cu tracţiune animală, depistate
circulând pe drumurile publice pe care le este interzis accesul;
i) sprijină activităţile organizate de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării şi de Ministerul
Administraţiei şi Internelor pentru educaţia rutieră a
elevilor.
(2) Proiectele de sistematizare a localităţilor, de
reglementare a circulaţiei, precum şi a drumurilor publice din interiorul
şi din afara acestora, elaborate de autorităţile publice locale,
vor fi avizate de şeful poliţiei rutiere a judeţului,
municipiului Bucureşti sau, după caz, al poliţiei rutiere din
Inspectoratul General al Poliţiei Române.
ART. 129
(1) Ministerul Administraţiei şi Internelor şi
autorităţile administraţiei publice locale iau măsuri
pentru popularizarea regulilor de circulaţie în rândul tuturor persoanelor
care folosesc drumurile publice şi în acest scop vor prevedea în planurile
anuale fondurile necesare.
(2) În unităţile de învăţământ preşcolar,
primar şi gimnazial obligatoriu se desfăşoară cel
puţin o oră de educaţie rutieră pe săptămână,
pe parcursul anului şcolar.
(3) Mass-media poate sprijini acţiunile Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi ale autorităţilor
administraţiei publice locale în legătură cu popularizarea
regulilor de circulaţie pe drumurile publice.
(4) Poliţia rutieră din cadrul Inspectoratului General al
Poliţiei Române se va implica în realizarea programelor de
siguranţă rutieră, stabilite de Comisia Economică pentru
Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
ART. 130
Orele de educaţie rutieră din instituţiile de
învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial se
desfăşoară potrivit programei aprobate prin ordin comun al
ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului
administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
CAP. X
Dispoziţii finale
ART. 131
În desfăşurarea activităţilor de prevenire a accidentelor
rutiere, poliţia rutieră poate solicita sprijinul unor asociaţii
profesionale şi al unor conducători de autovehicule, care consimt
să participe voluntar la acestea, conform legii.
ART. 132
Anual se stabilesc fonduri din bugetul Ministerului Administraţiei
şi Internelor, destinate campaniilor şi activităţilor de
educaţie rutieră.
ART. 133
(1) Modelele indicatoarelor, marcajelor şi semnalelor luminoase,
precum şi semnalele poliţiştilor rutieri sunt prevăzute în
anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de
urgenţă.
(2) Anexa prevăzută la alin. (1) poate fi modificată
şi completată prin hotărâre a Guvernului, pe baza
modificărilor şi completărilor aduse convenţiilor şi acordurilor
internaţionale în domeniu, la care România este parte.
ART. 134
(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică
începând cu data de 1 februarie 2003. Pe aceeaşi dată se abrogă Decretul nr. 328/1966
privind circulaţia pe drumurile publice, cu modificările ulterioare,
republicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 49 din 28 iunie 1984, precum
şi orice alte dispoziţii contrare prezentei ordonanţe de
urgenţă.
(2) În termen de 30 de zile de la data publicării Ministerul
Administraţiei şi Internelor va elabora regulamentul de aplicare a
prezentei ordonanţe de urgenţă, care se aprobă prin
hotărâre a Guvernului.
ART. 135
În termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al
României, Partea I, a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă*),
la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, Guvernul va
emite hotărârea de modificare şi completare a <LLNK 12003 85
20 301 0 32>Hotărârii Guvernului nr. 85/2003 pentru
aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulaţia pe drumurile publice, denumit regulament în cuprinsul prezentei
ordonanţe de urgenţă, care se va publica în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
_____________
*) Legea nr. 49/2006
pentru aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia
pe drumurile publice a fost publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 246 din 20 martie 2006.
ART. 136
În termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al
României, Partea I, a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de
urgenţă, ministerele cu atribuţii în domeniul circulaţiei
pe drumurile publice vor elabora, vor aproba şi vor publica în Monitorul
Oficial al României, Partea I, normele de aplicare a prevederilor prezentei
ordonanţe de urgenţă, după cum urmează:
a) Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru prevederile
art. 15 alin. (4), art. 23 alin. (10), art. 24 alin. (2) şi ale art. 83
alin. (4);
b) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,
pentru prevederile art. 40 alin. (4);
c) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului
şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru prevederile
art. 9 alin. (2) şi ale art. 14 alin. (2);
d) Ministerul Sănătăţii Publice, pentru prevederile
art. 22 alin. (2), art. 87 alin. (3), art. 88 alin. (2) şi ale art. 125
lit. a);
e) Ministerul Sănătăţii Publice şi Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, pentru prevederile
art. 22 alin. (4) şi ale art. 22 alin. (6);
f) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,
Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul
Administraţiei şi Internelor, pentru prevederile art. 23 alin. (5)
şi (8);
g) Ministerul Apărării şi Ministerul Administraţiei
şi Internelor, pentru prevederile art. 123 lit. f) şi g);
h) Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul
Administraţiei şi Internelor, pentru prevederile art. 130.
ART. 137
Anexa face parte integrantă din prezenta ordonanţă de
urgenţă.
NOTĂ:
Reproducem mai jos textul art.
II din Legea nr. 49/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, care nu a
fost inclus în forma republicată a Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002:
"Art. II
Prezenta lege intră în vigoare în termen de 6 luni de la publicarea
în Monitorul Oficial al României, Partea I."
ANEXĂ
NOTĂ (CTCE)
Modelele indicatoarelor, marcajelor şi semnalelor luminoase, precum
şi semnalele poliţiştilor rutieri sunt cuprinse în ANEXA din
Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 670 din 03.08.2006, pag. 35 - 80
(vedeţi imaginile asociate actului).
-------